miercuri, 14 august 2019

Moaștele Sf. Serafim de Sarov vor fi aduse în pelerinaj la Biserica Sf. Pantelimon din București 2018


Evenimentul  organizat cu prilejul hramului bisericii Sfântul Pantelimon, are scopul de a susţine spectacolul de teatru creştin care se dezvoltă tot mai mult în ţările fost-comuniste, studiourile şi festivalurile de teatru ortodoxe din Rusia oferind un exemplu de bună practică  în acest sens.
În contextul Centenarului Marii Uniri, spectacolul de teatru Urma paşilor Tăi este dedicat preoţilor de la biserica Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc apărători ai Ortodoxiei în timpul comunismului  şi, în special, părintelui Gheorghe C. Creţu de la biserica Sfântul Pantelimon singurul preot din Regat care a făcut parte din soborul de preoţi condus de arhimandritul Gurie Grosu ce a oficiat în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău slujba de Te Deum cu ocazia consfinţirii Actul Unirii Basarabiei cu România.
  • În ziua de 26 iulie 2018, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, racla cu un fragment al moaștelor unuia dintre cei mai iubiţi sfinţi din Rusia, Sfântul Cuvios Serafim de Sarov, va fi adusă spre închinare de la biserica Sfântul Nico¬lae – Tabacu din Protoieria Sector I la biserica Sfântul Pantelimon din Protoieria Sector II Capitală, cu prilejul sărbătoririi ocrotitorului acestui vechi lăcaș de cult din București.
Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, a adus acest fragment din moaștele Sfântului Cuvios Serafim de Sarov în cadrul evenimentelor derulate în 2017, anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română. Canonizarea marelui stareţ Serafim de Sarov a avut loc în vara anului 1903, eveniment la care a participat şi ultimul ţar al Rusisi, Nicolae al II-lea, purtând pe umeri racla cu sfintele moaşte ale acestui sfânt.
De la ora 18.00, raclele cu moaştele Sfântului Serafim de Sarov şi Sfântului Pantelimon vor fi aşezate spre închinare într-un baldachin special amenajat în faţa bisericii şi apoi purtate în procesiune, de la ora 20.00, pe străzile Iancu Căpitanu, Gheorghe Pop de Băseşti, Salmen şi Căluşei, după slujba Vecerniei, oficiată de un sobor de preoţi.
Totodată, joi, 26 iulie 2018, de la ora 20.30, sub auspiciile programului parohial “Hristos împărtăşit copiilor” desfăşurat de Departamentul pentru copii şi tineri “Ateneul Sfântului Pantelimon” în curtea bisericii Sfântul Pantelimon va avea loc spectacolul religios Urma paşilor Tăi, o adaptare a Elizei Bercu-Bodeanu după jurnalul de călătorie în Țara Sfântă al Olgăi Greceanu.
În anul 1933, în urma unui pelerinaj în Israel, pictoriţa Olga Greceanu – unul dintre cele mai cunoscute nume ale artei plastice româneşti în perioada dintre cele două războaie mondiale – a publicat o carte de amintiri din Ţara Sfântă, intitulată Pe urma paşilor Tăi, Iisuse…
După o perioadă în care comunitatea parohială de la biserica Sfântul Pantelimon în frunte cu preoţii ei au avut de îndurat timp de patruzeci de ani persecuţia regimului comunist din România, textul venerabilei pictorițe sperăm că va pune în circulaţie în rândul noilor generaţii de pelerini care se vor închina în seara zilei de 26 iulie 2018 la moaştele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi Sfântului Cuvios Serafim de Sarov o profundă mărturisire duhovnicească a sufletului românesc marcat de realitatea sensibilă a prezenţei lui Dumnezeu în această lume.
Ambii sfinţi, atât Sfântul Serafim, cât şi Sfântul Pantelimon, au în comun – ca de altfel şi cuvântările Olgăi Greceanu ţinute în diverse biserici bucureştene – darul lui Dumnezeu de ajuta la traversarea pustiei celor patruzeci de ani de dictatură comunistă care a afectat atât Biserica Rusiei cât şi Biserica României.
  • În ziua de vineri, 27 iulie 2018, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de preoţi, începând cu ora 8.00. După Sfânta Liturghie, va fi săvârşită slujba de Parastas pentru ctitorii bisericii.
Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov şi ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon vor rămâne spre cinstire în baldachinul special amenajat în faţa bisericii până la închinarea ultimului pelerin.


I. PRIMA MEDITATIE LA HRAMUL DIN 26-27 IULIE 2018. În 2018, Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română, Sfântul Serafim de Sarov vine în pelerinaj la biserica Sfântul Pantelimon Foişorul de Foc din Bucureşti
Cel mai probabil, despre Sfântul Serafim se afla în spaţiul românesc, pentru început, mai ales pe filieră basarabeană, anume prin soldaţii şi preoţii care erau detaşaţi pe frontul răsăritean în Primul Război Mondial.
Unul dintre misionarii trimişi pe acest front a fost şi părintele Gheorghe Creţu. Acesta remarca faptul că, în sectorul în care se afla Regimentul din care făcea parte, “mănăstirile erau stabilite în sate locuite în majoritate de ucrainieni, aşa cum era cea din Herbovătz” (unde un ucrainean pensionar preda adulţilor în ruseşte). Este ştiut faptul că această minoritate etnică din Basarabia avea faţă de Sfântul Serafim de Sarov o mare evlavie, mai ales că Arhiepiscopul Chişinăului din perioada 1908-1914, Serafim Ciciagov, obişnuia ca în faţa icoanei Maicii Domnului din Hîrbovăţ – Ocrotitoarea Moldovei să citească zilnic Acatistul icoanei. Preasfinţitul Serafim Ciciagov a fost cel care a pledat în faţa Ţarului pentru necesitatea de a deschide mormîntul lui Serafim de Sarov, a pregătit actul canonizării acestuia, a scris Acatistul Sfântului, precum şi o scurtă "Viaţă" a acestuia şi a participat la citirea Tomosului de canonizare a lui Serafim de Sarov, din 29 ianuarie 1903.
Facem precizarea că arhimandritul Gurie Grosu, luptător ardent pentru autonomia naţională care avea să devină primul mitropolit al Basarabiei de origine românească (1928 - 1936), fusese persecutat de episcopul rusificator Serafim Ciciagov care a ars în curtea Palatului episcopal cărţile scoase cu atâta trudă de arhimandritul Gurie Grosu (Bucovina moldovenească, Cartea de învăţătura despre legea lui Dumnezeu, Carte de citire cu ştiinţe din gramatica moldovenească, Abecedarul moldovenesc - primul abecedar din Basarabia cu grafie latină).
În ceea ce privește „marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, trebuie precizat în primul rând faptul că părintele Gheorghe C. Creţu a făcut parte din soborul de preoţi condus de arhimandritul Gurie Grosu care a oficiat în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău slujba de Te Deum care a consfinţit Actul Unirii, votat în această zi istorică de Sfatul Ţării.
Referindu-se la istorica zi a Unirii Basarabiei cu România, părintele Gheorghe C. Creţu avea să-l informeze la 4 aprilie 1918 pe părintele Vasile Pocitan, şeful Serviciului religios de pe lângă Marele Cartier General al Armatei Române (1916-1922), că a fost organizatorul Te Deum-ului de la Chişinău din 27 martie 1918: „În ultimul moment, când eram toţi îmbrăcaţi şi gata de ieşire în mijlocul bisericii, căci sosiseră toate autorităţile, vine şi părintele arhimandrit Gurie, care numai se îmbracă şi a ieşit la Tedeum, citind rugăciunea de mulţumire şi rostind o scurtă cuvântare patriotică”.
Chiar dacă în ceea ce priveşte Unirea Basarabiei cu România s-au aflat pe baricade diferite, ceea ce-i uneşte pe toţi cei amintiţi aici într-un singur neam duhovnicesc este faptul că, manifestând rezistenţă creştină în faţa dictaturii atee, au devenit victime sigure ale regimului comunist. De fapt, acesta a fost şi mesajul Sf. Ioan Iacob Hozevitul care, în poemul “Lacrimi la Icoana Sf. Serafim”, se ruga astfel: “Cuvioase Serafime!/Îngerule pământesc,/Caută din înălţime/Spre acei ce pătimesc!/Vezi-ţi neamul tău cum geme,/Asuprit de cei tirani,/Şi cum sufăr pribegie/Mulţi din fiii tăi orfani!(…)“.

II. A DOUA MEDITATIE LA HRAMUL DIN 26-27 IULIE 2018.
Părintele Gheorghe Creţu, preot detaşat pe frontul răsăritean în Primul Război Mondial, redescoperă în Basarabia valorile tradiției ortodoxe şi, mai ales, faptul că, aşa cum a ţinut să sublinieze marele nostrum apologet Ioan Gh. Savin, mişcarea duhovnicească a isihasmului „pătrunde în Rusia, şi de aici în toată Ortodoxia prin intermediul mănăstirilor de pe teritoriul românesc, aşa cum au fost cele din Moldova, dar şi din Oltenia.
O constatare făcută de părintele Gheorghe Creţu, demnă de luat în seamă în acest sens, este aceea referitoare la „muzica rusească care a fost cea mai puternică armă de cucerire a sufletelor româneşti din Basarabia. Pentru aceasta au coruri religioase pe care le învaţă toţi elevii din orice şcoală, ceea ce-i pun în frumoasa poziţie ca, ori de câte ori vor fi adunaţi 4-5 inşi la un loc, să fie în stare să facă un cor plăcut. Am adunat corul făcut de preoţi şi cu preotesele şi neamurile lor, care, deşi veniţi dini diferite sate, când i-am rugat să cânte ceva, au cântat în cor – dar, Doamne, ce cor! – o oră şi mai bine tot felul de cântece religioase şi patriotice ruseşti. Supun aceste constatări Prea Cucerniciei Voastre şi cred că, în vreme de pace, ele ne vor fi de folos şi nouă, căci cred că multe avem de învăţat din ele” .
O explicaţie ar fi aceea că „în fiecare mănăstire se găseşte şi câte o şcoală eparhială (şcoală primară) cu câte 20-30 elevi, în majoritatea orfani, întreţinuţi de mănăstiri” .
Prin urmare, constatând eficienţa acestor şcoli eparhiale ruseşti, preoţi români precum părintele Gheorghe Creţu s-au gândit să reproducă modelul şi la noi în ţară, luând astfel naştere ateneele parohiale, aşa cum a fost şi Ateneul Sfântului Pantelimon. Ce reprezentau ele, practic? O mişcare culturală în jurul acatistului şi icoanei unui sfânt care au contribuit în parohiile sau obştile monahale (Antim, Sihăstria, Slatina etc.) la redescoperirea valorilor tradiției ortodoxe, printre care la loc de cinste se află rugăciunea isihastă practicată de diverşi sfinţi, implicit de origine rusă, aşa cum a fost cazul Sfântului Serafim de Sarov.
În acest sens, reamintim faptul că datorită unui basarabean, părintele Sofian Boghiu, membru al mişcării Rugul Aprins, se pare că, întâia oară în România, Cuviosul Serafim de Sarov, marele sfânt al Rusiei, care ne învaţă că scopul vieţii creştine este dobândirea darului Duhului Sfânt, a apărut în registrul iconografic al bisericii de la Mănăstirea Radu Vodă din București.
Pe de altă parte, este de notat faptul constata de Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeala că mişcarea Rugului Aprins a cunoscut un “reviriment prin venirea la mănăstirea Antim a părintelui Ghiuş şi a părintelui Sofian” care obişnuaiu să prezinte “mistica rusă cu lămuririle Sfântului Serafim de Sarov, cu cele ale lui Paisie Velicicovschi şi neasemuita povestire a nobilului pelerin rus, plecat să experieze rugăciunea inimii, cu Marejcovschi deja amintit şi cu Berdiaeff” (cf. https://archive.org/…/antonie-plamadeala-mitropolit-rugul-a…).
N-ar fi exclus ca povestirea pelerinului rus să fi constituit o minunată sursă de inspiraţie pentru Olga Greceanu, cea care a scris piesa de teatru “Pe urmele paşilor tăi” şi creatoare la Antim a mozaicurilor monumentale ce împodobesc azi pridvorul bisericii!
Dar, în chip înţelept, marele apologet roman, Ioan Gh. Savin, care a luase contact cu mişcarea Rugului Aprins, a ţinut să reamintească într-unul din studiile sale faptul că mănăstirile de pe teritoriul românesc, aşa cum au fost cele din Moldova, dar şi din Oltenia, au constituit poarta prin care mişcarea duhovnicească a isihasmului „pătrunde în Rusia, şi de aici în toată Ortodoxia” .
Făcea această afirmaţie având în vedere faptul că Filocalia nemțeană a Sfântului Paisie Velicicovschi, prima din întreaga Ortodoxie, a influențat nu doar opera principalilor scriitori ruși (Gogol, Dovstoieschi, L. N. Tolstoi, S. V. Soloviev), dar a fost şi una dintre cărțile preferate ale lui Serafim de Sarov.
Iar, despre importanţa ortodoxiei româneşti în răspândirea acestei forme de rugăciune, acelaşi teolog afirmă: „Interesant pentru noi este faptul că rugăciunea lui Iisus, sau rugăciunea minţii, a fost fundamentul pe care s-a întemeiat mişcarea duhovnicească a Paisianismului şi că datorită lui Paisie, această rugăciune ca înălţare duhovnicească a monahismului, s-a răspândit prin el din mănăstirile Moldovei în toată Rusia şi, de aici, în toată Ortodoxia, ieşind din faza secretă a monahismului athonit şi cel sinait. Practicant al rugăciunii lui Iisus, stareţul Paisie a fost şi un maestru iscusit al ei. Al a aşezat la baza vieţii monahiceşti şi în „regula monastică” pe care el a dat-o, cu aprobarea Sinodului Moldovei, când a fost aşezat stareţ la Dragomirna în 1784” .

duminică, 26 noiembrie 2017

COLOCVIUL PAROHIAL "UNITATE SI CONTINUITATE LA BISERICA SF. PANTELIMON

 Enoriaşii de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti au participat pe parcursul lunii noiembrie la Colocviul parohial "Unitate si continuitate la biserica Sf. Pantelimon", organizat de Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon. 

In cadrul întâlnirilor a fost dezbătută tema apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română de la parohia în care a luat naştere "Acatistul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon". 

Lucrările colocviilor au debutat în data de 29 octombrie 2017, cu mărturia domnului Vasile Nica, în vârstă de 88 de ani, care a vorbit participanţilor despre contribuţia comunităţii parohiale la salvarea bisericii Sfantul Pantelimon Foisorul de Foc, grav afectată după cutremurul din 1977. 

"Văzând că pridvorul, naosul şi altarul bisericii avariate, armenii - care locuiau în acest cartier şi obişnuiau să vină la slujbele săvârşite de părinţii Gheorghe Popescu Colibaşi, Gheorghe Sorescu şi Ioan Pâslaru - au ajutat la refacerea acestui lăcaş de cult, oferind un substantial sprijin financiar", a precizat domnul V. Nica. 

 În acest context, părintele paroh Marian Constantinescu a rememorat afirmaţia făcută deseori în cadrul adunării parohiale de părintele Ioan Stănculescu potrivit căruia "dacă biserica nu ar fi fost refacută imediat după cutremur, ar fi riscat să fie demolată de comunişti". 

În cadrul celui de-al doilea colocviu, în ziua de 12 noiembrie 2017, a luat cuvântul doamna Gheorghița Ioniță, în vârstă 89 de ani, care a prezentat intervenţia salvatoare a întâistătătorului Bisericii Armeniei, Vasken I, care a vizitat biserica avariată imediat după cutremurul din 1977.

 "Părintele Stănculescu, în anul 1977, l-a primit pe Vasken I, Întâistătorul Bisericii Armene şi în faţa porţii a îngenuncheat şi i-a sărutat amândouă mâinile pentru că a ajutat biserica noastră... Mai departe, noi ne-am luptat împreună cu părintele Ioan Pâslaru ca să nu fie demolată şi să rămână în picioare! Biserica era pe dinăuntru neagră ca veşmântul negru al părintelui! Părintele Pâslaru a rămas cu povara plecării părintelui Stănculescu în străinătate. Am muncit toţi enoriaşii, şi cu leuţul, şi cu bănuţul, ca să stea în picioare... Nu am avut bani prea mulţi. Lumea era mai săracă, trecuse prin multe! Aşa cum am fost noi, pe timpul nostru, să fiţi şi voi acum şi să ajutaţi această biserică care este foarte primitoare!", a afirmat cu acest prilej doamna Gheorghița Ioniță. 

 Cu prilejul acestui colocviu, doamna Nela Stanculescu, soţia părintelui Ioan F. Stănculescu, care din motive personale nu a putut fi prezentă, a adresat participanţilor un mesaj în care a subliniat următoare: "În anul l977- când cutremurul a zguduit din temelii biserica, preotul Ioan Stănculescu a primit un sprijin moral şi material important din partea enoriaşilor... Soţul meu mi-a povestit atunci, cu mare surprindere, că în drumurile sale la Centrul de sistematizare al Capitalei (nu mai ştiu cum era denumit atunci!), o doamna "cu mult suflet" (după cum o descria soţul meu) i-a arătat o listă ce cuprindea numele bisericilor ce trebuiau demolate (sub pretextul că "au avarii prea mari"!). Pe această listă figura şi biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti. Impresionată de insistenţa preotului, dar şi de temeinicia planului de reconstrucţie întocmit (...), doamna respectivă a şters numele bisericii de pe listă şi a ajutat la urgentarea obţinerii autorizaţiei de deschidere a şantierului. În cea de a patra etapă a activităţii sale de salvare a bisericii, preotul a început o muncă intensă de strângere de fonduri băneşti pentru demararea lucrărilor. Au fost alături de dânsul enoriasii şi Arhiepiscopia Bucureştilor. Era firesc ca, în acest zbucium, vestea despre starea bisericii Sf. Pantelimon să fi ajuns şi la Patriarhul suprem al tuturor armenilor, cel care petrecuse anii copilăriei în spaţiul din jurul bisericii Sf. Pantelimon. Se înţelege, deci, marea bucurie a preotului Ioan Stănculescu atunci când a primit vestea că, pe numele parohiei sale, a sosit o donaţie de 15.000 de dolari din partea patriarhului Bisericii Armene, VASKEN I. Suma era destinată restaurării/salvării bisericii Sf. Pantelimon".  

Lucrările colocviului au continuat în ziua de 19 noiembrie 2017, cu mărturiile oferite de doamna Ştefania Sorescu, în vârstă de ... de ani, care a prezentat un material audio şi foto din perioada în care socrul dânsei, părintele Gheorghe Sorescu a fost preot la această biserică martir din Bucureşti (1950-1975). Cel mai interesant document prezentat cu acest prilej a fost un caiet pe care se afla transcrisă o variantă a Acatistului Sfântului Pantelimon din anul 1930. Pe acest caiet poate fi citită următoarea notă: "Terminat acest Sf. Acatist în ziua de 25 noembrie 1930 spre lauda şi cinstea Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon, către care îndrept şi eu rugăciunile mele" (Gheorghe Iordănescu, absolvent al Facultăţii de Teologie). 

Un moment exceptional in cadrul colocviului s-a petrecut in data de 26 noiembrie 2017, cand la colocviu a fost invitat sa participe parintele profesor Nicolae Bordasiu, unul din prea putinii aparatori ai ortodoxiei care mai sunt astazi in viata. Parintele Nicolae a marturisit ca a fost coleg de Facultate atat cu Vasken I, cat si cu parintele Ioan Paslaru. Impresionat de marturiile parintelui profesor, fiul parintelui Paslaru, domnul Cristian Paslaru, si-a amintit de momentul fericit in care armeanul Vasken I a sarit in ajutorul acestei biserici romanesti.

 Colocviile se vor încheia miercuri, 29 noiembrie 2017, ora 19.00, cu spectacolul de teatru OSÂNDA CĂRŢILOR dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. 

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Simona Pandele (coordonator), Dan Apăvăloaie, Adina Iftime, cu participarea studenţilor la teologie Andrei Butu şi Daniel Bahnea, precum şi a elevului licean Maria Ene. Textul piesei se bazează pe o realitate istorică consemnată de părintele Bogdan Aurel Teleanu, preot slujitor la Parohia Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc din Bucureşti. 



Cu prilejul acestor colocvii, Adunarea Parohială de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti a urmărit documentarul "Preoți mărturisitori de la Biserica „Sfântul Pantelimon” din București" (de cca. 1 oră), o productie Trinitas Tv. Biroul de presă al Departamentului pentru copii şi tineret ATENEUL SF. PANTELIMON

duminică, 29 octombrie 2017

Prima marturie despre salvarea biserici Sf. Pantelimon de la demolare

Duminica, 29 octombrie 2017, in cadrul programului Ateneului Sfantului Pantelimon intitulat "Hristos imparasit adultilor" a fost prezentata prima marturie despre salvarea bisericii  Sfantul Pantelimon Foisorul de Foc din  Bucuresti de la demolare.

Marturia fost oferita de  dl. Vasile care a aratat cum , dupa cutremurul din  1977, pridvorul si naosul bisericii au fost grav avariate. Biserica era situata intr-un cartier locuit de armeni, acestia obisnuind sa participe la slujbele ortodoxe savarsite de Părintii Gheorghe Popescu Colibasi, Ioan Paslaru si Ioan Stanculescu. Astfel, printre crestinii care au ajutat la refacerea bisericii dupa cutremur s-a numarat si aceasta comunitate armeana, oferind un substantial sprijin financiar.   

Părintele paroh Marian Constantinescu a tinut sa precizeze faptul ca Părintele Ioan Stanculescu considera ca daca nu ar fi fost refacuta biserica, risca sa fie demolata de comunisti.

Dupa aceasta prezentare, Departamentul pentru copii si tineret "Ateneul Sfantului Pantelimon" a proiectat in biserica primul episod  din documentarul "Preoți mărturisitori de la Biserica „Sfântul Pantelimon” din București", o productie Trinitas Tv.  

miercuri, 1 martie 2017

ATENEUL RUGULUI APRINS: Veniţi copii din nou la deminare



Abstract: Aducerea la Bucureşti a Icoanei Maicii Domnului Iordăniţa, constituie un nou prilej ca „Ateneul Sfântului Pantelimon” să se alăture campaniei Patriarhiei Române de înlăturare a minelor antipersonal din zona Valea Mănăstirilor (Iordan).

Cu ocazia celei de a X-a ediţii a manifestării religios-culturale intitulată ,, ICOANA - FEREASTRĂ SPRE DUMNEZEU”, organizată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, la Teatru Bulandra – Sala Toma Caragiu (Str. Jean Louis Calderon nr. 76A) va avea loc o expoziţie de icoane la care vor participa şi membrii Departamentului pentru copii şi tineret „Ateneului Sfântului Pantelimon din Bucureşti”.
Icoanele cu care copii şi tinerii parohiei Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc vor participa la această expoziţie au fost realizate sub coordonarea pictorului Pioară Oprea pe parcursul celor patru ateliere de pictură pe lemn intitulate “Ateneul Rugului Aprins” ce s-au derulat în cadrul evenimentelor dedicate "Anului omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului" în Patriarhia Română.
Copiii au pictat icoanele lor cu conştiinţa că opera lor va contribui la o cercetare mai atentă a trecutului şi o valorificare a suferinţei celor care au suferit temniţă grea pentru mărturisirea credinţei creştine, potrivit cuvântului evanghelic care spune “în temniţă am fost şi aţi venit pe la Mine” (Mt. 25, 36).
Astfel, prin participarea la această expoziţie, Departamentul pentru copii si tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” doreşte să se alăture campaniei Patriarhiei Române de înlăturare a minelor antipersonal din zona Valea Mănăstirilor (Iordan) şi de refacere a schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul de la Iordan, unde a slujit şi sfântul cuvios de origine română Ioan Iacob de la Neamţ (cinstit de Biserica Ortodoxă în data de 5 august).
Iniţiativa este prilejuită de aducerea la Bucureşti în perioada 1 – 6 martie 2017 de către părintele arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Sfintele Locuri şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, a Icoanei Maicii Domnului Iordăniţa , salvată din biserica schitului românesc de la Iordan, în faţa căreia a slujit odinioară Sfântul Cuvios Ioan Iacob, un exemplu de mărturisire a ortodoxiei din perioada regimului comunist.
Este pentru a doua oară când Departamentul pentru copii si tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” se alătură campaniei Patriarhiei Române de înlăturare a minelor antipersonal din zona Valea Mănăstirilor (Iordan) şi de refacere a schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul de la Iordan, după ce în luna septembrie 2016 au întreprins o activitate similară. Ca semn al ecoului deosebit avut în Ţara Sfântă de iniţiativa din toamna anului 2016, Maica Melania de la Ierihon a compus următoarea poezie:

Ce frumos
și minunat
A f
ăcut Sfântul Ioan chemare,
Copiilor din Rom
ânia
Zic
ând: "veniți copii la deminare"!

Fapta lor de caritate
Va fi scrisă Sus în Carte,
Și va rușina pe mulți
Ce n-au dat nici un b
ănuț.

Cuv
ântul de mulțumire
Carela a fost trimis,
Va trezi
însuflețire
Copila
șii zicând: bis

Și așa cu-această faptă
Se vor m
ântui și ei,
Vor mai lăsa calculatorul
Și Îl vor urma pe Domnul.

 Ei vor străluci în Raiul
Sf
ântului Ioan Iacob Românul
 Și vor purta cuniniță
Ca un semn de biruin
ță. 

Icoanele „Ateneul Rugului Aprins” de la biserica „Sfântul Pantelimon” – Foişorul de Foc din Bucureşti, realizate sub coordonarea pictorului PIOARĂ OPREA, au fost pictate de către următorii copii:
1. Baciu Andreea, 4 ani,
2. Mincu Ana-Maria, 10 ani,
3. Mincu Ciprian, 12 ani,
4. Barbu Andrei, 16 ani,
5. Teleanu Ana-Maria, 4 ani,
6. Teleanu Theodor-Ioan, 7 ani,
7. Draghici Marcel Alexandru , 13 ani,
8. Neacsu Mihai, 11 ani,
9. Oprea Irina, 11 ani,
10. Hurmuzache Maria, 4 ani,
11. Grigoriu Ruxandra, 13 ani,
12. Cojanu Adrian, 8 ani,
13. Mitran Raluca, 23 ani,
14. Gavrilă Andrei, 11 ani,
15. Răzvan Boc, 25 ani,
16. Georgescu Andreea Elena, 10 ani,
17. Georgescu Denisa Ştefania, 6 ani,
18. Georgescu Georgiana Mihaela, 7 ani,
19. Ungurianu Elena, 11 ani.

 Biroul de Presă al Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon

Expozitia online