marți, 19 mai 2015

Expoziţia şi conferinţa "Mănăstirea Văcăreşti, locul de amară închisoare a părintelui Petru Gh. Savin", miercuri, 27 mai 2015, ora 18.00


Recunoscut ca un inimos preot misionar şi îndrăgit cărturar, părintele Petru Gh. Savin, care timp de aproape nouă ani a fost preot slujitor la biserica "Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc" din Bucureşti, a fost cercetat şi închis la Rahova 3 (Ghencea) şi Văcăreşti după instaurarea comunismului fiind permanent suspectat de activitate ostilă regimului, principala sa "vină" fiind aceea că era fratele renumitului teolog Ioan Gh. Savin, despre ale cărui principii interesante de bioetică s-a discutat public pentru prima dată de către biserica noastră în cadrul conferinţe "Mărturii despre viaţa de dincolo de moarte" din data de 13 mai 2015.

În contextul în care anul 2015 reprezintă "Anul omagial parohial al Aşezământului cultural-duhovnicesc Ateneul Sfântului Pantelimon” şi "Anul comemorativ al Părintelui Petru Gh. Savin", Departamentul pentru copii şi tineret ATENEUL SFÂNTULUI PANTELIMON a pregătit expoziţia intitulată Slujire și misiune la biserica Sf. Pantelimon - Foișorul de Foc în epoca Ciumei Roșii (Biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele C.N.S.A.S.). ParteaI I: Cazul părintelui Petru Gh. Savin cu scopul de a aşeza chipul părintelui Petru Gh. Savin la loc de cinste, alături de ceilalţi preoţi ai bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti care au avut de suferit de pe urma instaurării în România a regimului comunist, cumplitul flagel ateist al omenirii supranumit "Ciuma Roşie". 

Vernisajul expoziţiei a avut loc miercuri, 27 mai 2015, ora 18.00, în incinta Centrului de îngrijri palitive Sfântul Nectarie din parohia bisericii Sfântul Pantelimon din Bucureşti şi a fost prefaţat de conferinţa Mănăstirea Văcăreşti, locul de amară închisoare a părintelui Petru Gh. Savin, susţinută de domnului Octavian-Dumitru Marinescu, autorul lucrării "Mănăstirea Văcărești din București de la origini până astăzi", apărută la Editura BASILICA a Patriarhiei Române cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 

Părintele Petru Gh. Savin, foto C.N.S.A.S.
CURAJUL MĂRTURISIRII PĂRINTELUI PETRU GH. SAVIN. Era noaptea de 14-15 aprilie 1952, când părintele Petru Gh. Savin a fost reţinut la solicitarea Regiunii de Securitate Constanţa fiind suspectat că "nutreşte sentimente duşmănoase regimului actual, mai ales datorită faptului că are pe fratele său (Ioan Gh. Savin - n.n.) arestat". Așa se face că, după nouă ani de slujire preoțească la biserica Sfântul Pantelimon-Foișorul de Foc din București, hărțuit fiind, părintele Petru Gh. Savin se vede silit să se transferă în 1949 la biserica Adormirea I din Constanța. Aici, probabil revoltat de arestarea fratelui său în mai 1950, deși se știa "urmărit", avea să-și manifeste fățiș opoziția față de regimul comunist în predicile și cuvântările sale, luptând pentru păstrarea icoanelor atât în spațiul public, cât și în cel privat."Astăzi, întâlniţi oameni necredincioşi la tot pasul, se întind curse la tot pasul, dar voi, credincioşi, feriţi-vă de ele! Stăpânirea de azi luptă pentru pace, dar acesta este strigătul bisericii de aproape 2000 de ani. (...) Am umblat cu botezul de "zi întâi" şi în multe case ale muncitorilor nu am văzut icoane, iar în casa unui doctor cu ştiinţă de carte am văzut icoana", afirma într-o predică monitorizată de Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa. Însă, ceea ce i-a scandalizat cel mai tare pe securişti, care au încercat să îl determine pe părintele Petru Gh. Savin să-şi schimbe atitudinea şi chiar i-au atras atenţia că "dacă va continua activitatea sa antidemocratică va suferi consecinţele", a fost cuvântul pe care l-a ţinut în cadrul Conferinţei Protopopeşti din 23 martie 1950: "Biserica colaborează cu Statul numai ca să fie lăsată să-şi îndeplinească rosturile ei. Din şcoală s-au scos icoanele. Nu cred ca sectele să fie agenţi ai imperialismului. Să activăm numai în cadrul Bisericii şi să facem numai ce se poate face în vremurile actuale". Astfel, în ziua de 29 aprilie 1950, părintele Petru Gh. Savin "afirmă faţă de un alt preot din Constanţa că nu mai poate răbda cu aceştia (securiștii - n.n) din Constanţa care au început teroarea preoţilor" şi credea că acești preoți "ar trebui să facă imediat un memoriu la Patriarh spre a-l preda Ministerului de Interne pentru a se lua măsuri, căci în condiţiunile acestea nu se mai poate trăi". Practic, părintele Petru Gh. Savin reclama deschis și fără menajamente "neplăcerile din partea securităţii", fapt ce a făcut ca Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa să-l considere "element duşmănos al democraţiei"

SAMIZDATUL CREȘTIN AL PĂRINTELUI PETRU GH. SAVIN. A fost supravegheat îndeaproape de Securitate, care avea să constate printre altele și faptul că între el și preotul care a venit prin transfer în locul lui la biserica Sfântul Pantelimon, părintele Gheorghe Sorescu, exista o intensă corespondență. Spre exemplu, Securitatea avea să intercepteze o scrisoare în care părintele Petru Savin îi solicita părintelui Gh. Sorescu să îi trimită cărți pe care intenționa să le împartă apoi credincioșilor din Constanța. "Tot în acest sens, pe ziua de 14 martie a.c., interceptându-i-se o scrisoare, s-a constat că prin aceasta, cerea preotului Gh. Sorescu, fost consilier referent la Episcopia Constanţa, actualmente domiciliart în Bucureşti, pe strada Traian nr. 240, să facă tot posibilul şi să-i procure orice fel de material de colportaj întrucât are mare nevoie de el", nota Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa. Autorul majorității acestor broşuri pe care Securitatea le-a suspectat de samizdat, nu era altul decât însuși părintele Petru Gh. Savin care fusese decorat cu Răsplata muncii pentru biserică la propunerea Episcopiei Dunării de Jos (1921) şi, tot la propunerea autorităţilor bisericeşti,  cu distincția "Coroana României" în grad de cavaler (1925) pentru merite culturale ca autor de cărţi şi scrieri, dar şi pentru că a contribuit la repararea a trei biserici şi construirea din nou a unei şcoli. Anchetat de Securitatea, avea să mărturisească faptul că avea nevoie de aceste cărți pentru alfabetizarea credincioșilor săi întrucât remarcase faptul că aceștia nu știau să citească. În acest sens, într-o declaraţie  autobiografică cerută de Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa, s-a declarat bucuros că, pe teren cultural şcolar, "a putut fi de folos la lichidarea analbabetismului şi ridicarea nivelului cultural".

În cele din urmă, sub pretextul general că "era rudă de înalt demnitar", părintele Petru Gh. Savin avea să fie închis pentru 5 ani. 

REVISTA PRESEI:
1. Conferinţă şi expoziţie legată de personalitatea părintelui Petru Gh. Savin, întemeietorul „Ateneului Sfântului Pantelimon” din Bucureşti -AGENTIA DE PRESA BASILICA, 26 mai 2015

În contextul în care anul 2015 reprezintă "Anul omagial parohial al Aşezământului cultural-duhovnicesc Ateneul Sfântului Pantelimon” şi "Anul comemorativ al Părintelui Petru Gh. Savin", Departamentul pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon a pregătit expoziţia intitulată Slujire şi misiune la biserica Sf. Pantelimon - Foişorul de Foc în epoca Ciumei Roşii (Biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele C.N.S.A.S.).ParteaI I: Cazul părintelui Petru Gh. Savin cu scopul de a aşeza chipul părintelui Petru Gh. Savin la loc de cinste, alături de ceilalţi preoţi ai bisericiiSfântul Pantelimon-Foişorul de Focdin Bucureşti care au avut de suferit de pe urma instaurării în România a regimului comunist, cumplitul flagel ateist al omenirii supranumit "Ciuma Roşie", după cum ne-a precizat Pr. Dr. Bogdan-Aurel Teleanu. 

Vernisajul expoziţiei a avut loc miercuri, 27 mai 2015, ora 18.00, în incinta Centrului de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie din parohia bisericii Sfântul Pantelimon din Bucureşti şi a fost prefaţat de conferinţa "Mănăstirea Văcăreşti, locul de amară închisoare a părintelui Petru Gh. Savin", susţinută de domnului Octavian-Dumitru Marinescu, autorul lucrării "Mănăstirea Văcăreşti din Bucureşti de la origini până astăzi", apărută la Editura BASILICA a Patriarhiei Române cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe. 

În contextul pregătirii evenimentului, coordonatorul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon, pr. Bogdan-Aurel Teleanu, a făcut următoarea apreciere: 

 „În mod proniator, 2015 -Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azişiAnul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhiiîn Patriarhia Română coincide cu împlinirea a 100 ani de la hirotonia întru preot a Părintelui Petru Gh. Savin. L-am mai pomenit odată, la bisericaSfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, împreună cu inginerul Ioan Lovin, copil de Altar pe vremea în care l-a cunoscut, în conferinţa intitulată "Tămăduirea Ciumei Roşii, misiune interzisă de ateism" (18 martie 2015). Acum, miercuri, 27 mai 2015, sprijiniţi în cercetarea noastră de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), am prezentat o inedită expoziţie cu documente menite să descopere aspecte necunoscute din biografia Părintelui Petru, care fac cinste iniţiatorului Ateneului Sfântului Pantelimon din Bucureşti. De ce, totuşi, a fost nevoie să apelăm la documente din arhiva C.N.S.A.S. ca să ajungem să preţuim şi mai mult pe acest inimos preot misionar şi îndrăgit cărturaral Bisericii Ortodoxe Române ? Pentru că Părintele Petru se asemănă mai degrabă cu modelul creştin consacrat de preoţi care au participat la întâlnirile „Rugului Aprins“ de la Antim:s-au tăinuit pe sine în vremuri de libertate, în timp ce au strălucit fără voia lor în vremuri de restrişte. Tocmai aceast aspect l-am subliniat cu alt prilejul conferinţei intitulată sugestiv “Mănăstirea Văcăreşti, locul de amară închisoare a părintelui Petru Gh. Savin” care a avut loc in ziua de 27 mai 2015, ora 18.00, în incinta Centrului de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie din parohia bisericii Sfântul Pantelimon din Bucureşti susţinută împreună cudomnul Octavian-Dumitru Marinescu, autorul lucrării "Mănăstirea Văcăreşti din Bucureşti de la origini până astăzi"

2. Expozitie dedicata parintelui Petru Gh. Savin la biserica Sfantul Pantelimon-Foisorul de Foc din Bucuresti, 27 mai 2015 - TRINITAS TV
var.blog
var.youtube

3.Fost slujitor la Biserica „Sfântul Pantelimon“-Foişorul de Foc din Capitală. Conferinţă şi expoziţie în memoria preotului Petru Gh. Savin - Cotidianul ZIARUL LUMINA, 27 mai 2015  (Pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu) 

Astăzi, de la ora 18:00, în incinta Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie“ al Parohiei „Sfântul Pantelimon“ din Bucureşti, vor avea loc două manifestări interesante dedicate memoriei preotului Petru Gh. Savin.

Mai întâi, domnul Octavian-Dumitru Marinescu va susţine conferinţa „Mănăstirea Văcăreşti, locul de amară închisoare a părintelui Petru Gh. Savin“, iar după aceea se va vernisa o expoziţie având titlul „Slujire şi misiune la Biserica Sf. Pantelimon - Foişorul de Foc în epoca Ciumei Roşii“ (Biserica „Sfântul Pantelimon“-Foişorul de Foc din Bucureşti în analele CNSAS). Partea I: „Cazul părintelui Petru Gh. Savin“.

Susţinătorul conferinţei este şi autorul cărţii „Mănăstirea Văcăreşti din Bucureşti de la origini până astăzi“, care a apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Dublul eveniment se desfăşoară ca recunoştinţă pentru faptul că inimosul preot, îndrăgitul cărturar Petru Gh. Savin, a fost pentru nouă ani slujitor la Biserica „Sfântul Pantelimon“-Foişorul de Foc din Bucureşti.

Preotul comemorat a fost cercetat şi închis la închisorile Rahova 3 (Ghencea) şi Văcăreşti, după instaurarea comunismului fiind permanent suspectat de activitate ostilă regimului, principala „vină“ atribuită lui fiind aceea că era fratele renumitului teolog Ioan Gh. Savin, despre ale cărui principii interesante de bioetică s-a discutat public pentru prima dată în cadrul conferinţei „Mărturii despre viaţa de dincolo de moarte“ din data de 13 mai 2015.

Aceste două activităţi culturale, dar şi de recuperare a istoriei recente - aflată în legătură directă cu viaţa sfântului locaş ocrotit de Sfântul Mare Mucenic Pantelimon - sunt organizate de Departamentul pentru copii şi tineret „Ateneul Sfântului Pantelimon“ al acestei parohii bucureştene.

Curajul mărturisirii părintelui Petru Gh. Savin.Era în noaptea de 14-15 aprilie 1952, când părintele Petru Gh. Savin a fost reţinut la solicitarea Regiunii de Securitate Constanţa, fiind suspectat că „nutreşte sentimente duşmănoase regimului actual, mai ales datorită faptului că are pe fratele său (Ioan Gh. Savin - n.n.) arestat“. Aşa se face că, după nouă ani de slujire preoţească la Biserica „Sfântul Pantelimon“-Foişorul de Foc din Bucureşti, hărţuit fiind, părintele Petru Gh. Savin se vede silit să se transfere în 1949 la Biserica „Adormirea“ I din Constanţa. Aici, probabil revoltat de arestarea fratelui său în mai 1950, deşi se ştia „urmărit“, avea să-şi manifeste făţiş opoziţia faţă de regimul comunist în predicile şi cuvântările sale, luptând pentru păstrarea icoanelor atât în spaţiul public, cât şi în cel privat. „Astăzi, întâlniţi oameni necredincioşi la tot pasul, se întind curse la tot pasul, dar voi, credincioşi, feriţi-vă de ele! Stăpânirea de azi luptă pentru pace, dar acesta este strigătul Bisericii de aproape 2.000 de ani. (...) Am umblat cu botezul de «zi întâi» şi în multe case ale muncitorilor nu am văzut icoane, iar în casa unui doctor cu ştiinţă de carte am văzut icoana“, afirma într-o predică monitorizată de Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa. Însă ceea ce i-a scandalizat cel mai tare pe securişti, care au încercat să îl determine pe părintele Petru Gh. Savin să-şi schimbe atitudinea şi chiar i-au atras atenţia că „dacă va continua activitatea sa antidemocratică va suferi consecinţele“, a fost cuvântul pe care l-a ţinut în cadrul Conferinţei Protopopeşti din 23 martie 1950: „Biserica colaborează cu Statul numai ca să fie lăsată să-şi îndeplinească rosturile ei. Din şcoală s-au scos icoanele. Nu cred ca sectele să fie agenţi ai imperialismului. Să activăm numai în cadrul Bisericii şi să facem numai ce se poate face în vremurile actuale“. Astfel, în ziua de 29 aprilie 1950, părintele Petru Gh. Savin „afirmă faţă de un alt preot din Constanţa că nu mai poate răbda cu aceştia (securiştii - n.n) din Constanţa care au început teroarea preoţilor“ şi credea că aceşti preoţi „ar trebui să facă imediat un memoriu la Patriarh spre a-l preda Ministerului de Interne pentru a se lua măsuri, căci în condiţiunile acestea nu se mai poate trăi“. Practic, părintele Petru Gh. Savin reclama deschis şi fără menajamente „neplăcerile din partea securităţii“, fapt ce a făcut ca Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa să-l considere „element duşmănos al democraţiei“. 

A fost supravegheat îndeaproape de Securitate, care avea să constate printre altele şi faptul că între el şi preotul care a venit prin transfer în locul lui la Biserica „Sfântul Pantelimon“, părintele Gheorghe Sorescu, exista o intensă corespondenţă. Spre exemplu, Securitatea avea să intercepteze o scrisoare în care părintele Petru Savin îi solicita părintelui Gh. Sorescu să îi trimită cărţi pe care intenţiona să le împartă apoi credincioşilor din Constanţa. „Tot în acest sens, pe ziua de 14 martie a.c., interceptându-i-se o scrisoare, s-a constatat că prin aceasta cerea preotului Gh. Sorescu, fost consilier referent la Episcopia Constanţa, actualmente domiciliat în Bucureşti, pe strada Traian nr. 240, să facă tot posibilul şi să-i procure orice fel de material de colportaj întrucât are mare nevoie de el“, nota Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa. Autorul majorităţii acestor broşuri pe care Securitatea le-a suspectat de samizdat nu era altul decât însuşi părintele Petru Gh. Savin, care fusese decorat cu „Răsplata Muncii pentru biserică“ la propunerea Episcopiei Dunării de Jos (1921) şi, tot la propunerea autorităţilor bisericeşti, cu distincţia „Coroana României“ în grad de cavaler pentru merite culturale, ca autor de cărţi şi scrieri (1925). Anchetat de Securitate, avea să mărturisească faptul că avea nevoie de aceste cărţi pentru alfabetizarea credincioşilor săi, întrucât remarcase faptul că aceştia nu ştiau să citească. În acest sens, într-o declaraţie autobiografică cerută de Direcţiunea Regională de Securitate Constanţa, s-a declarat bucuros că, pe teren cultural şcolar, „a putut fi de folos la lichidarea analfabetismului şi ridicarea nivelului cultural“.

În cele din urmă, sub pretextul general că „era rudă de înalt demnitar“, părintele Petru Gh. Savin avea să fie închis pentru 5 ani.

4. Conferință și o expoziție legate de personalitatea părintelui Petru Gh. Savin - Radio Trinitas, 27 mai 2015
La Biserica Sfântul Pantelimon, Foișorul de Foc din București vor avea loc astăzi de la ora 18.00 o conferință și o expoziție legate de personalitatea părintelui Petru Gh. Savin, care a slujit în acest sfânt lăcaș. Cei prezenți vor putea să vadă pe viu documente păstrate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în care stau scrise amănunte necunoscute până acum din biografia părintelui.    Conferința este intitulată „Mănăstirea Văcărești, locul de amară închisoare a părintelui Petru Gh. Savin”  și va fi susținută împreună cu Octavian-Dumitru Marinescu - autorul lucrării „Mănăstirea Văcărești din București de la origini până astăzi”.Acesta este anul omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi și Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii în Patriarhia Română.  În 2015 se împlinește un veac de la hirotonia întru preot a Părintelui Petru Gh. Savin, fratele marelui teolog Ioan Savin. 
______________________________________________________
ARHIVA FOTO.





















Niciun comentariu: