VIAŢA. S-a născut la 18 martie 1900 în comuna Colibaşi – Ilfov, ca cel de al şasele copil al preotului satului de pe malul Argeşului, care, la rându-i, se trăgea dintr-o familie în care vrednicia preoţiei s-a transmis din tată în fiu. A urmat cursurile Seminarului „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti (1913-1921), în paralel cu Şcoala Normală din Bucureşti, iar în 1922, pe cea de bacalaureat a „Liceului Matei Basarab”.
Între anii 1921-1925, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, obţinând licenţa cu teza despre Sfârşitul umii după ştiinţă şi Biblie. În paralel cu teologia, a urmat cursurile Facultăţii de Litere, Secţia Istorie şi Geografie, precum şi Seminarul Pedagogic Universitar. În perioada 1922-1926 lucrează ca funcţionar la Casa de Credit a Poştelor şi la editura Cartea Românească.La data de 24 octombrie 1926 este hirotnoit diacon, iar la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, (26 octombrie 1926) a fost hirotonit preot şi duhovnic de Arhiereul Tit Simedrea chiar în Sfantul Altar al bisericii Sf. Pantelimon.
În anul 1941 a fost numit ca paroh la biserica Sf. Pantelimon, calitate în care s-a ocupat de lucrările de restaurare ale bisericii, grav avariată de cutremurul din 1940. Patriarhul Nicodim i-a conferit rangul de iconom-stavrofor. A făcut parte din Comisia disciplinară a Sfintei Arhiepiscopii, din Consistoriul Protoieriei II Capitală şi, după anul 1961, din Consistoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor. Se retrage din funcţia de paroh, în anul 1969, din motive de sănătate.
P.C. Pr. Prof. Gabriel Popescu ne povesteşte că “în zorii zilei de duminică, 1 decembrie 1974, P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi a suferit un atac cerebral (flebie, urmare probabilă a unei flebiteavută cu un an în urmă), cu hemiplagie stângă. Cu o zi îninte, de Sf. Andrei, slujise Sf. Liturghie şi predicase. Deşi starea sa se agrava cu fiecare ceas, a rămas conştient, a rostit aproape fără încetare fragmente de rugăciuni şi s-a închinat. Internat fiind la secţia de neurologie a Prof. Dr. Mareş a spitalului de pe bd. Pantelimon, în fişa de observaţii medicii au consemnat, odată cu alterarea treptată a stării sale generale, lipsa suferinţei. A închis ochii pământeşti în seara zilei de 4 decembrie 1974”.
ACTIVITATEA. În data de 27 iulie 1928, cu o parte din zestrea soţiei, a început ridicarea casei parohiale din curtea bisericii Sf. Pantelimon şi a terminat-o de construit cu contribuţia enoriaşilor. A predat religia la învăţământul primar şi liceal, la institutul Moteanu, Liceele Mihai Viteazu şi Principele Carol şi a fost îndrumător duhovnicesc al elevelor de la liceul Iulia Haşdeu. Va îndeplini şi funcţia de inspector pentru învăţământul religios.
Publică articole în diferite ziare şi reviste, precum: Betania, Puţul lui Iacob, Golgota, Betsaida, Betleemul. Din păcate, nu a mai reuşit să publice “Dicţionarul Sfintelor Evanghelii”, lucrare pe care, în momentul în care vom regăsi manuscrisul sperăm ca parohia Sf. Pantelimon să contribuie la editarea ei.
A editat “Ateneul Sfântului Pantelimon”, revistă a parohiei pe care a păstorit-o şi a cărei editare sperăm că parohia noastră se va învrednici să o reia în spiritul unităţii şi continuităţii care trebuie să anime viaţa bisericească ortodoxă românească. Dar, mai mult decât toate aceste lucrări, trebuie să menţionăm faptul că, în anul 1936, împreună cu P.C. Pr. Ioan Mihălcescu, fostul său profesor, a alcătuit “Viaţa şi Acatistul Sfântului Pantelimon” (lucrare aprobată de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (aprobare nr. 3252/7 decembrie 1937), tipărită într-o ediţie princeps în 1937 şi retipărită în Acatistier, începând cu anul 1972.
UN GEST DE ADEVĂRAT PĂRINTE DUHOVNICESC. În noaptea Slăvitei Învieri, la sfârşitul Sfintei Liturghii, dintre uşile împărăteşti, an de an, cerea iertare tuturor pentru orice supărare pe care i-ar fi pricinuit-o, cu scopul de a se putea împărtăşi deplin din bucuria Praznicului Praznicelor.
Date culese din Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi spre pomenirea P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi în anul 1975 de către Pr. Dr. Bogdan-Aurel TELEANU, Biserica Sf. Pantelimon din Bucureşti, 26 octombrie 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu