marți, 24 ianuarie 2012

INCENDIU LA BISERICA SF. PANTELIMON. CUM A FOST?

Primele mărturii detaliate despre incendiul din seara zilei de 9 ianuarie 2012 de la biserica Sf. Pantelimon de la Foişorul de Foc din Bucureşti, au fost difuzate vineri, 13 ianuarie 2012, începând cu orele 18.00, în cadrul emisiunii DIALOGURILE TRINITAS, moderată de pr. cons. CIPRIAN APETREI, avându-i ca interlocutori pe pr. paroh MARIAN CONSTANTINESCU şi pr. slujitor BOGDAN-AUREL TELEANU.
video
REVISTA PRESEI:
februarie 2012: Biserica vindecătorului este în suferinţă - Lumea credinţei nr. 2 (103) (autor: dl. Răzvan BUCUROIU)

Rugăciunile periodice al creştinilor Îi cer lui Dumnezeu să‑i apere de cutremur, de apă şi de foc. Acestea au fost dintotdeauna, alături de boli şi războaie, cele mai mari calamităţi care puteau lovi o comunitate. Ei bine, chiar biserica vindecărilor – patronată de însuşi Sfântul Pantelimon – nu a putut evita să treacă prin astfel de încercări dramatice. Dar, fiind oameni ai credinţei, trebuie să vedem în orice lucru – chiar trist – sămânţa învierii la o nouă stare, la un nou statut. De aceea, încă din seara zilei de 9 ianuarie, când un violent incendiu i‑a retezat turla, creştinii parohiei (şi nu numai) îi constată renaşterea!

Filmul de foc al tristului eveniment. Pe părintele Bogdan‑Aurel Teleanu îl ştiu de multă vreme. În prezent este slujitor la Sfântul Pantelimon (părinte paroh fiind Marian Constantinescu), îndrăgita biserică bucureşteană care a trecut prin foc şi apă la începutul anului. Părintele Teleanu este un om de mare fineţe sufletească, iubitor de cultură înduhovnicită, atent la nevoile celorlalţi. Aşa îl ştiam de pe vremea când trudea la Biroul de Presă al Patriarhiei, pe vremea Patriarhului Teoctist. Tot aşa l‑am găsit şi acum, însă în curtea răvăşită a bisericii, chiar dacă puţin mai ostenit, mai plin de funingine, mai tracasat. El m‑a condus prin toate cotloanele locaşului, în casa parohială (unde au depozitat o seamă de odoare, cărţi şi icoane), apoi în paraclisul transformat şi el în depozit ad‑hoc. Părintele paroh îndurerat, preocupat, muncind literalmente timp de 72 de ore, neîntrerupt, cot la cot cu muncitorii şi cu parohienii devotaţi, nu a avut timp de interviu sau discuţii suplimentare. De altfel, parohul de la Sfântul Pantelimon este unul dintre cei mai îndrăgiţi sacerdoţi bucureşteni, dovadă fiind ataşamentul unui număr mare de credincioşi, care „ar sări şi în foc pentru el”. Faptul că aici s‑a constituit o comunitate liturgică de nezdruncinat este meritul acestui om, alături de harul sfinţitor al moaştelor medicului mucenic Pantelimon.

Totul a început în seara zilei de 9 ianuarie, pe la ora 20, atunci când părintele cel tânăr a simţit că miroase a ars. Chiar a ieşit din casa parohială, care se află în curtea bisericii, pe partea dreaptă, s‑a uitat la biserică şi nu a văzut nimic. Ghinionul a făcut ca focul să fi izbucnit pe partea stângă a bisericii, la îmbinarea celei de‑a doua turle cu acoperişul, într‑un spaţiu îngust, ferit de orice privire. Părintele a intrat în casă, pentru ca numai peste câteva minute să audă strigăte şi pe cineva zgâlţâindu‑i uşa: „Părinte, arde biserica!”. Acestea au fost cuvintele rostite cu spaimă de către nea Vasile, un vecin care‑şi plimba la acea oră căţelul. Preotul a luat la repezeală o haină din cuier şi a dat fuga să vadă ce se întâmplă. Într‑adevăr, pe partea opusă casei parohiale, pe stânga, biserica ardea. Nu era atunci o vâlvătaie impresionantă, însă focul s‑a întins cu mare repeziciune. Cauzele: structura de lemn uscat a turlei şi acoperişului, care s‑a aprins rapid.

Între timp, pompierii au fost avertizaţi şi au ajuns în câteva minute. Au manevrat destul de greu maşinile, căci nu au putut intra în curtea largă a bisericii. În acest timp, oamenii cartierului au sărit, cu mic, cu mare, şi au ajutat după puteri, într‑o formidabilă acţiune de solidaritate cu sfântul locaş. Peste un timp turla de lemn învelită în tablă s‑a prăbuşit, în mare parte înăuntrul bisericii. A antrenat în cădere marele candelabru, care a fost distrus, şi o mică parte din catapeteasmă, în partea de sus. Icoanele au scăpat ca prin minune, la fel şi moaştele Sfântului Pantelimon. Pompierii au făcut tot efortul posibil şi, sub ochii primarului Nicolae Onţanu, au reuşit să localizeze şi să stingă, după 3 ore de luptă, vâlvătaia. Un adevărat coşmar!

Şi în timpul incendiului, şi apoi, toată noaptea oamenii, alături de preoţi, au cărat afară din biserica arzândă, apoi inundată, lucrurile de preţ. Le‑au pus pe unde s‑a putut, iar dimineaţa locul arăta sinistru. Miros persistent de lemn carbonizat, funingine peste tot, covoarele întinse la uscat pe garduri, stranele prin curte, biserica schilodită de‑o turlă. În acest dezastru, singura veste bună, care i‑a şi mobilizat, a fost anunţata prezenţă a Patriarhului Daniel chiar la slujba de duminică, pentru binecuvântarea lucrărilor de refacere a bisericii avariate. “Suferinţa îl scoate pe om din neutralitate, îl poate apropia de Dumnezeu mai mult sau îl poate îndepărta de Dumnezeu. Unii se smeresc, iar alţii se revoltă în timp de încercare, suferinţă şi necaz. De aceea, depinde de noi ce sens dăm încercării. Dacă încercarea, boala, suferinţa, necazul, paguba devin apel sau chemare tainică a lui Dumnezeu la o întărire în credinţă, la o exprimare a milosteniei şi întrajutorării mai intensă, atunci suferinţa se transformă în biruinţă”, a spus cu acest prilej Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, încurajându‑i pe cei prezenţi. Şi ca să nu fie doar o mângâiere verbală, Patriarhul însuşi a donat suma de 50.000 de lei.

Cutremur, apă, foc. Da, biserica închinată Sfântului Pantelimon nu a fost ­ferită, în istoria ei multiseculară, de aceste catastrofe. Mai mult, a fost şi jefuită în Primul Război Mondial, de către armata germană, de clopotul mare de bronz. Târziu de‑abia, în 1943, acesta a fost pus la loc, în turlă. Ştim că în 1790 biserica de lemn aflată pe acest amplasament a fost înlocuită cu una de piatră, ridicată de preotul Ivan de la Silvestru, conform pisaniei. Tot acesta a pictat şi icoana Maicii Domnului şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, precum şi o cutie de lemn ce conţine 11 iconiţe praznicale. Cutremurul din 1838 a avariat grav aşezământul. Drept urmare, aflăm din istoricul bisericii că: “Piatra de temelie a actualei biserici a fost pusă în data de 22 mai 1872, lucrările de construcţie fiind executate după planurile arhitectului Nae Cucu. Biserica a fost pictată de G. Stoenescu, un elev al lui Gh. Tătărescu. Atât tâmpla – lucrată de sculptorul Petre Babic – cât şi amvonul, jilţurile şi o masă de ofrande datează din anul 1873. Poleitul tâmplei şi amvonului a fost executat în anul 1875 de Franz Ferdinandy. Construcţia bisericii a fost finalizată în data de 11 aprilie 1876”.

Interesant este că: “Între anii 1839‑1895, în jurul bisericii, existau chilii care se închiriau sau erau locuite de cei care lăsau bisericii, după moarte, bunurile lor. În preajma bisericii a existat cândva un cimitir, de la care s–au mai păstrat numai două cruci de piatră. Pe lângă biserică a existat şi o şcoală de învăţătură pentru co­piii mahalalei, condusă la anul 1863 de cântăreţul Radu Simionescu, ajutat de paraclisierul Enache Teodorescu, care, ajungând şi el cântăreţ, conduce şcoala mai departe până către anul 1900”.

Cutremurul din 9 noiembrie 1940 a avariat grav biserica, şi aceasta a fost legată cu fier; alte avarii serioase a avut şi la cel din 4 martie 1977. În prezent, după atâtea şocuri istorice, biserica este asigurată – căci paza bună trece primejdia rea!

Şi totuşi, ce a cauzat acest violent incendiu? Din primele cercetări ale pompierilor reiese faptul că două sunt posibilele surse: un cablu electric care alimenta ventilatorul din turlă şi care nu a fost întrerupt (puţin probabil) şi o petardă/rachetă trasă înspre biserică de grupurile de tineri, în acea perioadă a anului. De altfel, muncitorii care s‑au suit pe biserică după incendiu au găsit această urmă de petardă înfiptă în astereala acoperişului…

Omul providenţial a fost inginerul Ştefan Cliseru, cel care în numai câteva săptămâni a reuşit să ridice, în spatele curţii, structura de beton armat a viitorului centru de îngrijire pentru bolnavii în stare terminală de pe lângă Sfântul Pantelimon. Acest om priceput şi inimos a intervenit cu rapiditate, a pus schele, şi‑a chemat muncitorii la lucru, reuşind să îndepărteze rapid urmele turlei carbonizate, să cureţe locaşul şi să astupe gaura din acoperiş, slujbele putându‑se ţine acum nestingherit.

Să fi fost moaştele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (prăznuit în 27 iulie) cele care au ocrotit biserica de stricăciuni şi mai mari? În mod sigur, da! Să fi fost şi comunitatea – preoţi şi enoriaşi – cea care a diminuat serios pagubele şi a reaprins speranţa unui nou început? Evident! Să fi contribuit şi ajutorul dat de Patriarhie, Primărie, Pompieri şi inginerul lucrărilor de la aşezământ bineplăcut în ochii Domnului? Desigur!

Toate acestea le‑am scris şi le‑am văzut în cheia înţelesului creştin asupra existenţei: ca să ajungi la viaţă, trebuie mai întâi să treci prin moarte! Aşa cum a făcut‑o aici, pe pământ, Sfântul Pantelimon în veacul al 4‑lea, pentru a renaşte apoi în Cer. Iar biserica de‑i poartă numele, cum ar fi putut face altfel…?

Pentru donatii: Parohia Sfântul Pantelimon, Str. Iancu Căpitanu nr. 24, sector 2, Bucureşti
Cod fiscal 12851426, Preot paroh: Marian Constantinescu
Cod IBAN RO75 CECE B207 36RO N035 4536, deschis la CEC BANK, cod SWIFT CECEROBU


29 ianuarie 2012: Patimile unei biserici salvate de lumina vie - Jurnalul Naţional, (Luminiţa Ciobanu)
Cântările Sfintei Liturghii de duminică răzbăteau până în stradă din Biserica Sfântul Pantelimon din apropierea Foişorului de Foc. Vocile credincioşilor şi ale preoţilor răsunau, pă­trun­ză­toare, din lăcaşul de cult, devenit ne­în­căpător, emanând bucurie, aducând lacrimi pe chipurile mul­tora. Incendiul din seara de 9 ianuarie, stins după o luptă crân­cenă, le-a aprins şi mai tare cre­dinţa în suflete. I-a unit, i-a adus alături de preoţii sfântului aşezământ atât în seara pâr­jo­lului, să salveze, alături de aceştia şi de pompieri, icoane şi alte obiecte de cult nepreţuite, cât şi după stingerea focului, când totul era acoperit cu un strat gros de funingine, când apa mustea din zidurile salvate.

La două săptămâni de la in­cen­diu, biserica străluceşte. Scrumul şi negreala au fost curăţate, obiectele de cult, lustruite mai bine ca niciodată. Umezeala îşi mai spune cuvântul, iar mici fisuri brăzdează zidurile umede, semn că este nevoie urgentă de in­tervenţii de îndepărtare a mu­ce­gaiului, de restaurare şi conservare. În linişte profundă, cre­din­cioşii au ascultat, la finalul slujbei, predicile preotului paroh Marian Constantinescu şi ale pre­o­tului slujitor Bogdan Aurel Teleanu şi, cu evlavie, s-au închinat, sărutând răcliţa cu moaştele Sf. Mc. Pantelimon, veşmântul Sf. Cuv. Parascheva şi icoana Sf. Ier. Spiridon, mulţumind Mân­tu­i­­to­rului că le-a salvat biserica din flăcări.

În seara de 9 ianua­rie, turla Pantocrator a Bisericii Sf. Pantelimon a fost sacrificată pentru salvarea lăcaşului de cult. Astăzi, biserica are un nou Pantocrator ocrotitor, identic cu cel din Catedrala Patriarhală: Hristos cel ce ieri, de astăzi şi din veci.
Dând la o parte perdeaua timpului, am aflat că Biserica Sf. Pantelimon (Foişorul de foc) a trecut peste grele încercări. Se spune că e construită în secolul al XVII-lea de un deţinut care a reuşit să evadeze din închisoarea aflată în pivniţele casei podarilor, de pe Podul Târgului de Afară, care, drept mulţumire că a scă­pat cu viaţă, a construit o biseri­că din lemn.

Ce s-a întâmplat cu ve­chiul aşezământ nu putem spu­ne însă, ceea ce se ştie din pisania săpată în piatră cu litere chirilice, este că „lăcaşul din zid a fost construit în anul 1790, pe locul unei biserici din lemn”, ctitor fiind preotul Ivan ot Silvestru.
În tinda aşezământului mulţi au învăţat carte, biserica şi chilii­le din jur având un mare rol în lu­mi­narea neamului, preoţii în­vă­ţâ­ndu-i cu mare răbdare tainele scrisului şi ale cititului. Cât despre Alaiul Sf. Pantelimon şi importanţa mănăstirii cu acelaşi nume, unul dintre marii cronicari ai Bucureştilor de altădată, colonelul Dimitrie Papazoglu (1811-1892), spunea în „Istoria fondărei oraşului Bucureşti”: „Alaiul Sfântului Pantelimon se făcea în ajunul şi în ziua acestei sărbători.

În ajun, la vremea vecerniei, după-prânz, mergeau în carete, mitropolitul şi după el domnul, la mănăstirea Sf. Pantelimon, afară din Bucureşti, unde se făcea vecernia săr­bă­to­rii;(...) A doua zi, în ziua Sfântului Pantelimon, pornea alaiul domnesc de la palat, organizat întocmai ca alaiul intrării domnului în Capitală, cu deosebire că bani nu se azvârleau. (…) Era atât de lung, încât capul trecea de Curtea Veche, pe când coada nu ieşise din curtea palatului. Astfel mergea înainte pe câmpia Pan­telimonului, de la streajă (ba­rieră) până la monastire; domnul şi boierii erau călări, iar lu­mea pe jos şi se ducea numai din dragoste către religiune, şi mai cu seamă către Sf. Panteli­mon — nume ce se traduce în lim­ba românească: «sfânt în­de­obşte milostiv». Acolo asistau la liturghie, în sfânta biserică; ofi­cia mitropolitul cu clerul”.

Grav avariată de cutremurul din 1940, biserica a fost refăcută sub îngrijirea preotului paroh Gheorghe Popescu- Colibaşi. În 1942 a fost legată cu fier, au fost fă­cute strane noi şi i-a fost adus clo­pot, cel vechi fiind luat de nemţi în timpul ocupaţiei din 1916-1918. Şi cutremurul din 1977 şi-a pus amprenta asupra bi­sericii. Pereţii s-au fisurat, frontonul s-a dislocat, fiind demolat şi rezidit, lucrările de consoli­dare fiind încheiate în 1979, atent supravegheate de părintele paroh Ioan Stănculescu. Ul­tima încercare pe care a trecut-o a fost cea din noaptea de 9 ia­nuarie, atunci când s-a în­tâm­plat o minune: catapeteasma şi sfântul altar au scăpat de văpăile care cuprinseseră turla, deşi jă­ra­ticul cupolei prăbuşite a trecut razant de tâmplă.

În timpul salvării obiectelor sfinte, o singură icoană a refuzat să se des­prin­dă de catapeteasmă: cea a Sfâ­n­tului Spiridon, care a rămas să apere iconostasul şi altarul de un dezastru total. Aşa cum în vechime l-a înfruntat pe filosoful arian care a renunţat la erezii şi a trecut la dreapta credinţă, tot aşa, Sf. Ier. Spiridon a păzit biserica de la mistuire. În noaptea vâlvătăii, printre aburi şi funingine, preoţii au distins icoana intactă a Sfântului, care ţine în mână o cărămidă din care iese apă şi foc. Aşa cum, odinioară, făcând semnul Sfintei Cruci cu dreapta, ţinând în stân­ga o cărămidă, şi-a înălţat ruga „în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” şi îndată ce a strâns cărămida s-a întâmplat o minune – focul s-a ridicat în aer, apa s-a vărsat pe pământ, lutul rămânând în mâinile sfân­tului, iar filosoful n-a mai pus la îndoială Trinitatea –, tot aşa, Sf. Ierarh a oprit flăcările să mistuie biserica.


16 ianuarie 2012: Binecuvântarea lucrărilor de refacere a Bisericii Sfântul Pantelimon din Capitală
- BASILICA şi cotidianul ZIARUL LUMINA
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a binecuvântat ieri, la biserica Parohiei 'Sfântul Mucenic Pantelimon' din Protoieria II Capitală, lucrările de restaurare a cupolei şi turlei altarului ce au fost distruse de incendiul ce a avut loc luni, 9 ianuarie. După slujba de binecuvântare şi sfinţire, Preafericirea Sa a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Timp de trei zile, preoţii slujitori, echipe de muncitori, enoriaşi şi alte persoane jertfitoare au muncit intens pentru refacerea lăcaşului de cult. Cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 Capitală, sfântul lăcaş a fost gătit pentru slujba de binecuvântare şi pentru reluarea slujbelor liturgice şi activităţilor catehetice ale parohiei.

Ieri, 15 ianuarie 2012 Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a citit rugăciunea de binecuvântare şi a sfinţit pictura, icoanele şi Sfânta Cruce de la Sfânta Masă din altar, iar după slujba sfinţirii, Preafericirea Sa a reliefat că în viaţă încercările vin fie pentru a ne atenţiona că ne-am îndepărtat de Dumnezeu, fie vin la oamenii drepţi, pentru a-i întări şi mai mult în răbdare, sau alteori vin ca să cerem mai mult ajutorul lui Dumnezeu şi să arătăm mai multă întrajutorare frăţească. 'Suferinţa îl scoate pe om din neutralitate, îl poate apropia de Dumnezeu mai mult sau îl poate îndepărta de Dumnezeu. Unii se smeresc, iar alţii se revoltă în timp de încercare, suferinţă şi necaz. De aceea, depinde de noi ce sens dăm încercării. Dacă încercarea, boala, suferinţa, necazul, paguba devin apel sau chemare tainică a lui Dumnezeu la o întărire în credinţă, la o exprimare a milosteniei şi întrajutorării mai intensă, atunci suferinţa se transformă în biruinţă', a subliniat Patriarhul României după cum ne informează Ziarul Lumina.

După slujba de sfinţire, a fost săvârşită Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, în cadrul căreia Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a tâlcuit pericopa evanghelică a celor zece leproşi, dintre care doar unul s-a întors să-I mulţumească Mântuitorului pentru vindecare. Patriarhul României a arătat că omul, fiind chip al lui Dumnezeu, trebuie să aducă laudă şi recunoştinţă Binefăcătorului Său, nu pentru că Acesta are nevoie de ea, ci pentru ca noi să putem creşte în relaţia de comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii. 'Fiinţa care este recunoscătoare pentru binele primit este o fiinţă euharistică sau mulţumitoare. Cine nu mulţumeşte a căzut în mulţumirea de sine, într-o autosuficienţă egoistă şi posesivă. El rupe comunicarea şi comuniunea cu Binefăcătorul, şi astfel se dezumanizează. Recunoştinţa este firescul demnităţii umane, iar nerecunoştinţa este decăderea spirituală a fiinţei umane', a precizat Preafericirea Sa.

Bucuria smeritei recunoştinţe. Până astăzi, proporţia între cei care mulţumesc şi cei care nu mulţumesc a rămas aceeaşi, iar deosebirea dintre cel recunoscător şi cel nerecunoscător, potrivit Sfintei Evanghelii, este smerita recunoştinţă. Cel recunoscător, a evidenţiat Patriarhul României, cere preotului să fie pomenit la Sfânta slujbă a Euharistiei.

'În fiecare duminică şi sărbătoare când aducem rugăciune de recunoştinţă lui Dumnezeu, noi ne îmbogăţim sufleteşte. Noi ne ridicăm spiritual, nu Dumnezeu. El este plinătate desăvârşită, nu Îi lipseşte nimic. Noi avem nevoie să creştem prin rugăciunea de recunoştinţă, de laudă, preamărirea lui Dumnezu, prin această rugăciune ne familiarizăm cu Dumnezeu, devenim prietenii Lui şi iubirea Lui devine răsplată în inimile noastre, astfel încât noi prin recunoştinţă ne înduhovnicim şi ne îndumnezeim prin har, iar din robi ai lui Dumnezeu devenim fii ai lui Dumnezeu după har. Atât de mare este virtutea recunoştinţei, că nimeni nu poate fără pocăinţă pentru păcate şi recunoştinţă pentru binefacerile primite de la Dumnezeu să se sfinţească, să se mântuiască, să se lumineze şi să primească deplina bucurie a prezenţei harului Preasfintei Treimi în inima omului rugător şi recunoscător', a arătat Întâistătătorul Bisericii noastre.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Parohiei 'Sfântul Mucenic Pantelimon' o cruce de binecuvântare, Sfânta Evanghelie şi alte noi apariţii editoriale. La această sărbătoare a parohiei au participat: Neculai Onţanu, primarul Sectorului 2 Capitală, reprezentanţi ai autorităţilor locale, personal din cadrul Primăriei Sectorului 2 Capitală şi numeroşi credincioşi. Lângă acest lăcaş de cult, cu sprijinul Patriarhiei Române şi al Primăriei Sectorului 2 se va ridica un nou aşezământ de îngrijiri paliative, închinat Sfântului Ierarh Nectarie.

Mihai Eminescu, un geniu al literaturii române

De asemenea, la finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a vorbit despre datoria morală de a pomeni un fiu al Bisericii, pe Mihai Eminescu, un geniu al literaturii române şi un om cu o cultură vastă în diferite domenii. 'A fost un om al trecutului, prin elogierea unor personalităţi istorice, dar şi al prezentului. El a avut intuiţii deosebite nu numai în ceea ce priveşte filosofia, dar şi în ceea ce priveşte structura şi finalitatea universului. Are expresii poetice care denotă o vastă cultură filosofică, o bună cunoaştere a întregii realităţi a universului, pe cât era posibil în vremea sa.' Mihai Eminescu nu a fost numai poet, ci şi publicist. 'A adus elogii Mântuitorului Iisus Hristos, mai ales în articolele pe care le scria cu prilejul sărbătorilor mari, precum cel din Săptămâna Patimilor, scris pe la 1881, în care spunea că Mântuitorul Iisus Hristos reprezintă cea mai înaltă formă de existenţă umană. El nu a murit pe cruce ca un stoic care dispreţuieşte pe ceilalţi, şi nici dintr-o autosuficienţă, ca şi Socrate, ci dintr-o compătimire şi compasiune faţă de oameni, rugându-Se chiar şi pentru cei care L-au umilit. Iubirea aceasta smerită şi jertfelnică este nota existenţei umane cea mai înaltă', a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

14-16 IANUARIE 2012: Patriarhul Daniel: Criza ne scoate din neutralitate şi indiferenţă – Agerpres
Criza ne scoate din neutralitate şi indiferenţă, a afirmat, duminică, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, la Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon din Bucureşti.

"Multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au făcut mai atenţi în folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în ceea ce priveşte folosirea posibilităţilor de a-i ajuta pe alţii. În general, situaţia de criză ne scoate din neutralitate şi indiferenţă. Cine trece prin suferinţă nu mai poate fi neutru", a spus patriarhul Daniel.

Întâistătătorul BOR a oficiat, duminică, Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi a binecuvântat lucrările de reabilitare de la Biserica "Sfântul Mucenic Pantelimon" - Foişorul de Foc din Capitală, în urma incendiului din 9 ianuarie, care a afectat cupola şi turla sfântului lăcaş. Preafericitul părinte a sfinţit pictura bisericii, icoanele şi crucea de la sfânta masă a sfântului altar.

Patriarhul a îndemnat ca, "încercaţi de necazuri şi nevoi", (...) "să cerem mai mult ajutorul lui Dumnezeu şi să manifestăm mai multă întrajutorare frăţească, numită astăzi, mai modern, solidaritate".

"Încercările ne duc la mai multă smerenie. Prea adesea suntem obişnuiţi cu succesul, cu biruinţa, cu realizările, prin care ne supraestimăm adesea şi uităm să mulţumim lui Dumnezeu", a spus înaltul ierarh ortodox, subliniind că, aşa cum spune poporul nostru, "întotdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu".

Patriarhul consideră că "unii se smeresc, iar alţii se revoltă, în timp de suferinţă, de necaz", depinzând de noi ce sens dăm încercării, deoarece, prin smerenie, avem posibilitatea de a "transforma suferinţa în biruinţă".

"Dacă încercarea, boala, suferinţa, necazul, paguba devin apel sau chemare tainică a lui Dumnezeu la o întărire în credinţa mai intensă, la o exprimare a milosteniei şi într-ajutorării mai intensă, atunci suferinţa se transformă în biruinţă", a spus patriarhul Daniel.

Întâistătătorul BOR i-a îndemnat pe credincioşi să nu cadă în deznădejde şi să nu judece pe alţii la necaz, înainte de a-i ajuta, creştineşte, chiar de două ori.

Constatând că "avem nu doar persoane bolnavi, ci şi clădiri bolnave", întâistătătorul BOR a făcut un apel la consolidarea şi restaurarea bisericilor, unele adevărate monumente arhitectonice, istorice, sacre, care trebuie revăzute în ceea ce priveşte rezistenţa lor la cutremur şi vulnerabilitatea la incendii.

"De aceea am hotărât în Permanenţa Consiliului Eparhial ca toate turlele bisericilor din Arhiepiscopia Bucureştilor care sunt confecţionate din lemn, din scândură, să fie refăcute, astfel încât să nu mai fie scândura acoperită cu tablă, ci să fie zid, sau alt material care este mai puţin vulnerabil la incendii şi la furtuni", a spus patriarhul Daniel.

Părintele patriarh a elogiat contribuţia primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, la refacerea bisericii Sfântul Mucenic Pantelimon, ca şi osârdia pentru ridicarea unui nou aşezământ pentru bătrânii bolnavi, pentru cei care au nevoie de îngrijiri paleative - "Sfântul Nectarie 2. El i-a felicitat pe părinţii slujitori ai bisericii şi pe credincioşii parohiei care au fost "jertfelnic dedicaţi pentru recuperarea de sub praf şi fum a icoanelor şi obiectelor din biserică, pentru refacerea provizorie a cupolei".

El a oferit bisericii o cruce de binecuvântare pentru masa Sfântului Altar, noua ediţie a Evangheliei şi alte lucrări apărute recent la Editura Patriarhiei Române, iar celor participanţi iconiţe cu Sfântul Pantelimon, ca semn că au participat la eveniment.

Începând de luni seară, când a avut loc incendiul de la biserica Sfântul Mucenic Pantelimon, echipe de muncitori au lucrat pentru a acoperi biserica, iar credincioşii din parohie au muncit pentru a pregăti sfântul lăcaş pentru slujbă.

S-a pus un capac la interior, cu imaginea Pantocratorului, iar la exterior s-a învelit cu tablă, pentru ca sfântul lăcaş să fie ferit de intemperii.

În urma expertizei tehnice, se va propune soluţia cea mai bună pentru reconstruirea turlei principale a bisericii.

Activităţile culturale şi sociale sunt continuate în parohie.

Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor a decis, marţea trecută, acordarea, în primă fază, a unui ajutor în valoare de 50.000 lei parohiei, destinat reabilitării în regim de urgenţă a interiorului bisericii, în vederea reluării activităţii liturgice.

14-16 IANUARIE 2012: Preafericitul Daniel: Situaţiile de criză i-au făcut pe oameni mai atenţi în folosirea bunurilor şi cu semenii - Mediafax
Multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au făcut mai atenţi în folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în posibilitatea de a-i ajuta pe alţii, a spus PF Daniel, duminică, la slujba de la biserica "Sf. Pantelimon", afectată de un incendiu.

În cuvântul de învăţătură rostit la sfinţirea bisericii afectată de incendiul de săptămâna trecută, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre importanţa asumării suferinţei.

Am dorit să venim astăzi aici pentru că era nevoie să încurajăm parohia aceasta încercată greu prin paguba adusă de incendiul acestei biserici istorice cu valoare deosebită din punct de vedere istoric şi artistic şi pentru ca să aducem mulţumire lui Dumnezeu că s-a reuşit ca în timp scurt se să poată redeschide biserica, în înţeles de locaş de rugăciune, să poată fi reluate slujbele aici. Desigur, tot ceea ce se întâmplă în viaţa unei comunităţi nu este fără sens. Nu cunoaştem imediat sensul încercărilor din viaţa noastră şi din viaţa noastră şi din viaţa unei comunităţi. Uneori suntem încercaţi pentru a fi atenţionaţi, alteori vine şi la oamenii drepţi pentru a-i întări în răbdare", a spus Întâistătătorul BOR.

El a adăugat că suferinţa îl scoate pe om din neutralitate.

" Unii se smeresc, iar alţii se revoltă în timp de încercare, suferinţă şi necaz. De aceea, depinde de noi ce sens dăm încercării. Dacă încercarea, boala, suferinţa, necazul, paguba devin apel sau chemare tainică a lui Dumnezeu la o întărire în credinţă mai intensă, la o exprimare a milosteniei şi într-ajutorării mai intensă, atunci suferinţa se transformă în biruinţă ", a fost mesajul PF Daniel.

Potrivit patriarhului, trebuie observat că multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au facut mai atenţi in folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în posibilitatea de a-i ajuta pe alţii.

"În general situaţia de criză ne scoate din neutralitate şi indiferenţă. Cine trece prin suferinţă nu mai este neutru. Unii se smeresc, iar alţii se revoltă în timp de încercare de suferinţă, de necaz. Depinde de noi ce sens dăm încercării. Dacă încercarea, suferinţa, boala, necazul, paguba devin un apel la întărire în credinţă mai intensă, la o exprimare a milosteniei şi întrajutorării mai intense, atunci suferinţa se transformă în biruinţă. Putem transforma un eşec în biruinţă, o pagubă în câştig, o pagubă materială în câştig spiritual, de sensibilizare a noastră în raport cu Dumnezeu şi cu semenii", a adăugat patriarhul Daniel.

În încheiere, el a adresat un îndemn credincioşilor care ar putea cădea în deznădejde.

"Să nu cădem în deznădejde în vreme de încercare şi de a-i judeca pe alţii în vreme de necaz. Să nu judecăm pe cineva înainte de a-l fi ajutat. Să îl ajutăm de două ori înainte de a-l judeca", a mai spus PF Daniel.

14-16 IANUARIE 2012: Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a sfinţit Biserica Sfântul Pantelimon după incendiu – Agerpres
Un sobor de preoţi condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a sfinţit, duminică, 15 ianuarie a.c. Biserica Sfântul Pantelimon cu ocazia finalizării lucrărilor de reparaţii ale acestuia, serviciul religios la care va participa edilul Sectorului 2 şi câteva sute de credincioşi.

Timp de patru zile, peste 60 de muncitori au lucrat zi şi noapte la refacerea bisericii, iar de sâmbătă, 14 ianuarie a.c. au fost reluate slujbele religioase pentru enoriaşii din Capitală.

Muncitorii au demolat şi curăţat resturile de la vechea turlă distrusă de incendiu şi au construit o nouă cupolă, astfel încât slujbele religioase să se desfăşoare fără probleme în sfântul lăcaş de cult.
De asemenea, la solicitarea edilului sectorului 2 s-a înlocuit întreaga instalaţie electrică şi a fost schimbat acoperişul afectat de incendiu şi de apa folosită pentru stingerea acestuia. Tot din acelaşi motiv, s-au executat o serie de lucrări de zugrăveală şi vopsitorie ale elementelor de tâmplărie ale lăcaşului de cult.

Prezent la eforturile de stingere a incendiului care a afectat biserica în noaptea de luni, 9 ianuarie a.c., edilul sectorului 2 a decis să se implice direct pentru repararea lăcaşului şi a solicitat sprijin unei firme de construcţii care a răspuns imediat la solicitarea Primarului Onţanu. Încă din cursul dimineţii de marţi, 10 ianuarie a.c. peste 60 de muncitori au lucrat non stop la refacerea bisericii.
Prima slujbă religioasă oficiată la Biserica Sfântul Pantelimon, după terminarea lucrărilor de reparaţii în urma incendiului care a afectat-o în urmă cu 5 zile, a avut loc în prezenţa a peste 200 de enoriaşi şi a Primarului Neculai Onţanu care a ajutat la refacerea ei într-un timp record.

Prin trei minuni Dumnezeu a salvat lăcaşul de cult de la distrugerea provocată de incendiul major petrecut la începutul acestei săptămâni, minuni care au întărit şi mai mult credinţa românilor.

Minunile petrecute la Biserica Sfântul Pantelimon. ˇ Deşi turla în flăcări s-a prăbuşit în interiorul bisericii, catapeteasma, icoanele şi obiectele de cult nu au fost atinse de foc sau de apa folosită la stingerea incendiului, iar picturile cu sfinţi de pe pereţi nu au fost distruse de foc sau de apă. Spre mirarea tuturor, crucea de pe catapeteasmă, care a fost antrenată în prăbuşire de cupola în flăcări, a fost scoasă de sub grinzile carbonizate şi este intactă, fără nici cea mai mică zgârietură, neafectată de foc, de apa folosită la stingerea incendiului sau de la căderea de la cel puţin 8 metri, acolo unde era montată.

În primăvară se va realiza o expertiză tehnică a întregii biserici pentru a se constata rezistenţa structurii şi în funcţie de rezultatul acesteia se vor hotărî materialele din care se va construit noua turlă.

14-16 IANUARIE 2012: Patriarhul Daniel despre efectele pozitive ale crizei din România – Gândul (Victor Rotariu)
"Printre efectele bune ale crizei în care se află acum România se numără ieşirea din neutralitate şi indiferenţă", a declarat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, cu ocazia oficierii Sfintei Liturghii, duminică, la biserica "Sfântul Mucenic Pantelimon" - Foişorul de Foc, din Capitală.

"Multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au făcut mai atenţi în folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în ceea ce priveşte folosirea posibilităţilor de a-i ajuta pe alţii. În general, situaţia de criză ne scoate din neutralitate şi indiferenţă. Cine trece prin suferinţă nu mai poate fi neutru", a spus patriarhul, citat de agenţia publică de ştiri.

El a adăugat că "încercările ne duc la mai multă smerenie".

Biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc din Capitală a luat foc pe data de 9 ianuarie, fiind afectate în urma incediului cupola şi turla.

14-16 IANUARIE 2012: Patriarhul Daniel: Criza ne maturizează şi ne scoate din indiferenţă – Realitatea.net
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat că situaţiile de criză prin care trece România îi maturizează pe oameni, scoţându-i din neutralitate şi indiferenţă.

"Multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au făcut mai atenţi în folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în ceea ce priveşte folosirea posibilităţilor de a-i ajuta pe alţii. În general, situaţia de criză ne scoate din neutralitate şi indiferenţă. Cine trece prin suferinţă nu mai poate fi neutru", a spus patriarhul Daniel, potrivit Agerpres.

Patriarhul a oficiat, duminică, Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi a binecuvântat lucrările de reabilitare de la Biserica "Sfântul Mucenic Pantelimon" - Foişorul de Foc din Capitală, în urma incendiului din 9 ianuarie, care a afectat cupola şi turla sfântului lăcaş.

"Încercările ne duc la mai multă smerenie. Prea adesea suntem obişnuiţi cu succesul, cu biruinţa, cu realizările, prin care ne supraestimăm adesea şi uităm să mulţumim lui Dumnezeu", a spus înaltul ierarh ortodox, subliniind că, aşa cum spune poporul nostru, "întotdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu", a mai spus Preafericitul.

"Dacă încercarea, boala, suferinţa, necazul, paguba devin apel sau chemare tainică a lui Dumnezeu la o întărire în credinţa mai intensă, la o exprimare a milosteniei şi într-ajutorării mai intensă, atunci suferinţa se transformă în biruinţă", a conchis patriarhul Daniel.

14-16 IANUARIE 2012: PF Daniel: Situaţiile de criză i-au făcut pe oameni mai atenţi în folosirea bunurilor şi cu semenii – România Liberă
Multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au făcut mai atenţi în folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în posibilitatea de a-i ajuta pe alţii, a spus PF Daniel, duminică, la slujba de la biserica "Sf. Pantelimon", afectată de un incendiu, potrivit Mediafax.

În cuvântul de învăţătură rostit la sfinţirea bisericii afectată de incendiul de săptămâna trecută, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre importanţa asumării suferinţei.

"Am dorit să venim astăzi aici pentru că era nevoie să încurajăm parohia aceasta încercată greu prin paguba adusă de incendiul acestei biserici istorice cu valoare deosebită din punct de vedere istoric şi artistic şi pentru ca să aducem mulţumire lui Dumnezeu că s-a reuşit ca în timp scurt se să poată redeschide biserica, în înţeles de locaş de rugăciune, să poată fi reluate slujbele aici. Desigur, tot ceea ce se întâmplă în viaţa unei comunităţi nu este fără sens. Nu cunoaştem imediat sensul încercărilor din viaţa noastră şi din viaţa noastră şi din viaţa unei comunităţi. Uneori suntem încercaţi pentru a fi atenţionaţi, alteori vine şi la oamenii drepţi pentru a-i întări în răbdare", a spus Întâistătătorul BOR.

El a adăugat că suferinţa îl scoate pe om din neutralitate.

"Unii se smeresc, iar alţii se revoltă în timp de încercare, suferinţă şi necaz. De aceea, depinde de noi ce sens dăm încercării. Dacă încercarea, boala, suferinţa, necazul, paguba devin apel sau chemare tainică a lui Dumnezeu la o întărire în credinţă mai intensă, la o exprimare a milosteniei şi într-ajutorării mai intensă, atunci suferinţa se transformă în biruinţă", a fost mesajul PF Daniel.

Potrivit patriarhului, trebuie observat că multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au facut mai atenţi in folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în posibilitatea de a-i ajuta pe alţii.

"În general situaţia de criză ne scoate din neutralitate şi indiferenţă. Cine trece prin suferinţă nu mai este neutru. Unii se smeresc, iar alţii se revoltă în timp de încercare de suferinţă, de necaz. Depinde de noi ce sens dăm încercării. Dacă încercarea, suferinţa, boala, necazul, paguba devin un apel la întărire în credinţă mai intensă, la o exprimare a milosteniei şi întrajutorării mai intense, atunci suferinţa se transformă în biruinţă. Putem transforma un eşec în biruinţă, o pagubă în câştig, o pagubă materială în câştig spiritual, de sensibilizare a noastră în raport cu Dumnezeu şi cu semenii", a adăugat patriarhul Daniel.

În încheiere, el a adresat un îndemn credincioşilor care ar putea cădea în deznădejde.
"Să nu cădem în deznădejde în vreme de încercare şi de a-i judeca pe alţii în vreme de necaz. Să nu judecăm pe cineva înainte de a-l fi ajutat. Să îl ajutăm de două ori înainte de a-l judeca", a mai spus PF Daniel.

14-16 IANUARIE 2012: Patriarhul Daniel: "Unii se smeresc, iar alţii se revoltă" – Cotidianul
Criza ne scoate din neutralitate şi indiferenţă, a afirmat, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, la Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon din Bucureşti.

"Multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au făcut mai atenţi în folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în ceea ce priveşte folosirea posibilităţilor de a-i ajuta pe alţii. În general, situaţia de criză ne scoate din neutralitate şi indiferenţă. Cine trece prin suferinţă nu mai poate fi neutru", a spus Patriarhul Daniel, citat de Agerpres.

Patriarhul BOR a oficiat, duminică, Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi a binecuvântat lucrările de reabilitare de la Biserica "Sfântul Mucenic Pantelimon" - Foişorul de Foc din Capitală, în urma incendiului din 9 ianuarie, care a afectat cupola şi turla sfântului lăcaş. Preafericitul părinte a sfinţit pictura bisericii, icoanele şi crucea de la sfânta masă a sfântului altar.

"Încercările ne duc la mai multă smerenie. Prea adesea suntem obişnuiţi cu succesul, cu biruinţa, cu realizările, prin care ne supraestimăm adesea şi uităm să mulţumim lui Dumnezeu", a spus înaltul ierarh ortodox, subliniind că, aşa cum spune poporul nostru, "întotdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu".

Patriarhul consideră că "unii se smeresc, iar alţii se revoltă, în timp de suferinţă, de necaz", depinzând de noi ce sens dăm încercării, deoarece, prin smerenie, avem posibilitatea de a "transforma suferinţa în biruinţă".

"Dacă încercarea, boala, suferinţa, necazul, paguba devin apel sau chemare tainică a lui Dumnezeu la o întărire în credinţa mai intensă, la o exprimare a milosteniei şi într-ajutorării mai intensă, atunci suferinţa se transformă în biruinţă", a spus patriarhul Daniel.

Patriarhul i-a îndemnat pe credincioşi să nu cadă în deznădejde şi să nu judece pe alţii la necaz, înainte de a-i ajuta, creştineşte, chiar de două ori.

14-16 IANUARIE 2012: Patriarhul Daniel: Unii se smeresc, iar alţii se revoltă, în timp de suferinţă – Ziua Veche
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, a afirmat, duminică, la Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon din Bucureşti: “criza ne scoate din neutralitate şi indiferenţă”.

‘Multele încercări sau situaţii de criză i-au maturizat pe oameni mai mult, i-au făcut mai atenţi în folosirea bunurilor materiale, mai receptivi în ceea ce priveşte folosirea posibilităţilor de a-i ajuta pe alţii. În general, situaţia de criză ne scoate din neutralitate şi indiferenţă. Cine trece prin suferinţă nu mai poate fi neutru’, a spus patriarhul Daniel.

Întâistătătorul BOR a oficiat, duminică, Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi a binecuvântat lucrările de reabilitare de la Biserica ‘Sfântul Mucenic Pantelimon‘ – Foişorul de Foc din Capitală, în urma incendiului din 9 ianuarie, care a afectat cupola şi turla sfântului lăcaş. Preafericitul părinte a sfinţit pictura bisericii, icoanele şi crucea de la sfânta masă a sfântului altar. Patriarhul a îndemnat ca, ‘încercaţi de necazuri şi nevoi’, (…) ‘să cerem mai mult ajutorul lui Dumnezeu şi să manifestăm mai multă întrajutorare frăţească, numită astăzi, mai modern, solidaritate’.

‘Încercările ne duc la mai multă smerenie. Prea adesea suntem obişnuiţi cu succesul, cu biruinţa, cu realizările, prin care ne supraestimăm adesea şi uităm să mulţumim lui Dumnezeu‘, a spus înaltul ierarh ortodox, subliniind că, aşa cum spune poporul nostru, ‘întotdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu’. Patriarhul consideră că ‘unii se smeresc, iar alţii se revoltă, în timp de suferinţă, de necaz’, depinzând de noi ce sens dăm încercării, deoarece, prin smerenie, avem posibilitatea de a ‘transforma suferinţa în biruinţă’. Daniel i-a îndemnat pe credincioşi să nu cadă în deznădejde şi să nu judece pe alţii la necaz, înainte de a-i ajuta, creştineşte, chiar de două ori.

14-16 IANUARIE 2012: S-au reluat slujbele la biserica Sfântul Pantelimon după incendiu – Adevărul (Adrian Dădârlat)
Prima slujbă religioasă oficiată la Biserica Sfântul Pantelimon, după terminarea lucrărilor de reparaţii în urma incendiului care a afectat-o în urmă cu cinci zile, a avut loc ieri, în prezenţa a peste 200 de enoriaşi şi a primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, care a ajutat la refacerea ei într-un timp record.

Preotul Marian Constantinescu, parohul lăcaşului de cult, a săvârşit slujba de pomenire a eroilor militari căzuţi pe câmpurile de luptă dintoate timpurile şi din toate locurile pentru apărarea ţării şi a credinţei străbune, iar enoriaşii care au fost prezenţi în biserică au putut să-şi pomenească morţii chiar din prima sâmbătă după ce devastatorul incendiu a afectat lăcaşul de cult.

Azi, de la ora 9.00 un sobor de preoţi condus de Patriarhul Daniel va oficia serviciul religios. În cadrul slujbei de azi, patriarhul Daniel va sfinţi lăcaşul de cult cu ocazia finalizării lucrărilor de reparaţii ale acestuia.

14-16 IANUARIE 2012: Biserica minunilor – Prima Tv
Arsă luni, renovată... astăzi! După cinci zile de lucru neîntrerupt, biserica Sfântul Pantelimon, din sectorul 2 al Capitalei... a fost complet refăcută! Pentru prima oară de la incendiu, preoţii au ţinut... utrenia, acatistul şi slujba parastasului! Aşa cer orânduirile bisericeşti! Liturghia va avea loc... abia după resfinţirea lăcaşului, care va fi...mâine dimineaţă, în prezenţa patriarhului Daniel!

15 IANUARIE 2012: Sărbătoare la biserica de la Foişorul de Foc - BASILICA şi cotidianul ZIARUL LUMINA
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va binecuvânta duminică, 15 ianuarie, lucrările de reabilitare ce au avut loc la Biserica 'Sfântul Mucenic Pantelimon' - Foişorul de Foc din Capitală, în urma incendiului de luni, 9 ianuarie, care a afectat cupola şi turla sfântului lăcaş.

De luni seară, când a avut loc nefericitul eveniment, şi până astăzi, echipe de muncitori au lucrat pentru a acoperi biserica, iar credincioşii din parohie au muncit pentru a pregăti sfântul lăcaş pentru slujbă. 'S-a pus un capac la interior, cu imaginea Pantocratorului, iar la exterior s-a învelit cu tablă, pentru ca sfântul lăcaş să fie ferit de intemperii. În urma expertizei tehnice, se va propune soluţia cea mai bună pentru reconstruirea turlei principale a bisericii', a declarat părintele paroh Marian Constantinescu, după cum informează Ziarul Lumina.

Cu toate că lăcaşul de cult a fost destul de afectat de incendiu, activităţile culturale şi sociale sunt continuate în parohie, a declarat pentru TRINITAS TV părintele Bogdan Teleanu, preot slujitor la Biserica 'Sfântul Pantelimon'. Activităţile diverse care se desfăşoară în cadrul parohiei au rolul de a veni în sprijinul persoanelor în vârstă şi de a educa generaţia tânără. 'Avem proiecte atât pentru tineri, cât şi pentru persoane vârstnice. În primul rând aş menţiona Şcoala de Duminică, din cadrul proiectului Atheneul Sfântului Pantelimon. De asemenea, încercăm să facem misiune în cadrul acestui proiect prin teatru religios, dar în acelaşi timp continuăm şi proiectul catehetic Hristos împărtăşit copiilor. Este un proiect prin care, mai nou, încercăm să-i apropiem pe aceşti copii de bătrânii din parohie. Duminica, în cadrul acestui proiect, după Şcoala de Duminică, tinerii de la biserica noastră merg şi ajută bătrâni din parohie. Ne dorim ca această coeziune dintre tinerii şi vârstnicii parohiei să crească, să fie cât mai mulţi bătrâni susţinuţi de familiile tinere din parohie', a mai precizat părintele Bogdan Teleanu.

La curăţenia din biserică au participat în toate aceste zile numeroşi enoriaşi, precum şi alte persoane din Bucureşti care au dorit să îşi ofere ajutorul.


12 IANUARIE 2012: Biserica Sfântul Pantelimon va fi sfinţită duminică. Lucrările de refacere a lăcaşului de cult sunt în grafic – Adevărul (Adrian Dădârlat)

Biserica Sfântul Pantelimon, care a fost distrusă luni de un incendiu, va fi sfinţită duminică.

Primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, însoţit de Ciprian Câmpineanu, episcop vicar patriarhal, au verificat azi dimineaţă stadiul lucrărilor de reconstruire a bisericii, ocazie cu care au stabilit că duminică, la ora 09.00, se va face o slujbă de sfinţire a lăcaşului de cult.

Programul zilei de duminică va mai cuprinde, de la ora 10.00, săvârşirea liturghiei în biserica refăcută după incendiul care a avut loc în cursul nopţii de luni.

Conform graficelor de refacere a bisericii, muncitorii au demolat şi curăţat resturile de la vechea turlă distrusă de incendiu şi se pregătesc să construiască o nouă cupolă, astfel încât slujbele religioase să se desfăşoare fără probleme în sfântul lăcaş de cult.

De asemenea, la solicitarea edilului sectorului 2 se înlocuieşte întreaga instalaţie electrică şi va fi schimbat acoperişul afectat de incendiu şi de apa folosită pentru stingerea acestuia.

La refacerea bisericii se lucrează în două schimburi, ziua şi noaptea pentru ca lucrările să fie gata în cel mai scurt timp.

Pentru ca toate lucrările de refacere să se realizeze fără probleme, episcopul vicar patriarchal Ciprian Câmpineanu a hotărât ca duminică, la ora 9.00, cu binecuvântarea patriarhului Daniel, să oficieze o slujbă de sfinţire a bisericii, iar de la ora 10.00 să continue serviciul religios programat să aibă loc în fiecare duminică.

În paralel, în curtea bisericii, o serie de enoriaşi spală şi curăţă icoanele şi obiectele de cult salvate de la incendiu şi le pregătesc pentru a fi repuse la locul lor, după terminarea lucrărilor de reconstrucţie.

Pentru bunul mers al lucrărilor de refacere a bisericii, Onţanu a dispus ca o serie de voluntari ai Detaşamentului Gărzii Civice al sectorului 2 să asigure respectarea măsurilor de pază şi protecţie a muncitorilor şi enoriaşilor veniţi să ajute la reparaţii şi igienizări.

12 IANUARIE 2012: Euroins Romania, asiguratorul Parohiei Sfantul Pantelimon din Bucuresti, afectata de un incendiu in aceasta saptamana, promite sa ofere repede despagubirile necesare – Hot News (Adrian Vasilache), Capital (Marius Pirloiu)
In urma incendiului care a afectat la inceputul acestei saptamani Biserica Sfantul Pantelimon din Bucuresti, Euroins Romania, asiguratorul Parohiei Sfantul Pantelimon, a anuntat miercuri ca va feri despagubirile necesare in cel mai scurt timp posibil. Parohul bisericii, preotul Marian Constantinescu, a declarat catre 1asig.ro ca biserica este asigurata pentru o suma de 300 mii lei.

"Atat cladirea Bisericii Sfantul Pantelimon, cat si bunurile aflate in interiorul acesteia sunt asigurate de Euroins. Specialistii nostri au efectuat deja constatarea necesara in astfel de cazuri, stim ca pierderile sunt insemnate si ca valori precum icoanele distruse sunt greu de inlocuit, insa vom actiona cat se poate de repede, astfel incat biserica sa fie readusa curand la starea sa initiala", a declarat Iulius Alin Bucsa, director general, Euroins Romania.

Parohia este asigurata atat impotriva incendiului, cat si impotriva riscurilor de inundatii, fenomene atmosferice, alunecari de teren, cutremur, avarii la instalatia de apa si vandalism, cu mentiunea ca bunurile sunt asigurate si impotriva riscului de furt.

Conform informatiilor firmei de asigurari, Euroins Romania a subscris in anul 2011 peste 310.000 de polite pentru cladiri (persoane fizice si juridice), reprezentand un numar semnificativ de asigurati noi in portofoliul non-auto. S-a inregistrat astfel un volum de prime brute subscrise mai mare cu aproximativ 350% fata de anul precedent pe acest segment.

12 IANUARIE 2012: Minune Dumnezeiască la biserica Sfântul Pantelimon – Evenimentul Zilei (Antoaneta Etves)
O minune s-a petrecut la Biserica Sfântul Pantelimon, după greaua încercare prin care a trecut în noaptea de luni, când lăcașul a fost mistuit de flăcări. A doua zi, enoriaşii au găsit intactă crucea de lemn de pe catapeteasmă, cruce pe care o credeau distrusă în incendiu.

Spre mirarea tuturor celor prezenţi, crucea care a fost antrenată în prăbuşire de cupola în flăcări, a fost scoasă de sub grinzile carbonizate şi este intactă, fără nici cea mai mică zgârietură, neatinsă de foc, de apa folosită la stingerea incendiului sau de la căderea de la cel puţin 8 metri, acolo unde era montată pe catapeteasmă.

Unul din enoriaşii care ajută la repararea bisericii a luat-o pentru a reface instalaţia electrică ce era montată pe marginea acesteia, iar de vineri, 13 ianuarie a.c. ea va din nou pe catapeteasma bisericii şi va lumina rugăciunile credincioşilor, aşa cum o face de peste 100 de ani.

Biserica "Sfântul Pantelimon" a fost cuprinsă de flăcări luni aseară, în jurul orei 20.00, iar turla s-a prăbușit. Pompierii s-au luptat mai multe ore cu focul și au reușit să stingă flăcările aproape de miezul nopții.

Flăcările au pus la pământ turla lăcașului de cult. Din cauza vântului puternic care a întețit flăcările, pompierii au avut nevoie de șapte autospeciale.

12 IANUARIE 2012: Biserica de la Foişorul de Foc va fi resfinţită - BASILICA şi cotidianul ZIARUL LUMINA
Patriarhul României va resfinţi duminică Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon-Foişorul de Foc din Capitală, în urma lucrărilor de reabilitare ce au avut loc după incendiul de luni seara care a afectat sfântul lăcaş. În aceste zile, echipe de muncitori au lucrat în ture pentru a pregăti biserica pentru evenimentul de duminică.

„Din cauza apei toată instalaţia electrică a intrat în scurtcircuit şi am fost nevoiţi să o schimbăm pe toată. Sus la cupolă unde a avut loc incendiul am bătut astereala, iar acum se lucrează la tablă. S-au adus şi candelabrele ca să le montăm şi se lucrează şi la parchet pe care le astăzi le finalizăm, urmând ca mâine să facem curăţenie pentru ca sâmbătă şi duminică să fie biserica terminată pentru slujire”, a spus Ing. Ştefan Cliseru, coordonatorul lucrărilor.

Cu toate că lăcaşul de cult a fost destul de afectat de incendiul de luni, activităţile culturale şi sociale sunt continuate în parohie, a declarat pentru TRINITAS TV părintele Bogdan Teleanu, preot slujitor la Biserica Sfântul Pantelimon.

Activităţile diverse care se desfăşoară în cadrul parohiei au rolul de a veni în sprijinul persoanelor în vârstă şi de a educa generaţia tânără.

„Avem proiecte atât pentru tineri cât şi pentru persoane vârstnice. În primul rând aş menţiona Şcoala de Duminică care se desfăşoară în cadrul proiectului Sfântului Pantelimon şi prin care încercăm să devină un proiect mai amplu. De asemenea, încercăm să facem misiune în cadrul acestui proiect prin teatru religios, dar în acelaşi timp continuăm şi proiectul catehetic Hristos Împărtăşit Copiilor. Este un proiect care se adresează copiilor şi, mai nou, încercăm să-i apropiem pe aceşti copii de bătrânii din parohie. Duminica, în cadrul acestui proiect, după Şcoala de Duminică tinerii de la biserica noastră merg şi ajută bătrâni din parohie. Ne dorim ca această coeziune dintre tinerii şi vârstnicii parohiei să crească, să fie cât mai mulţi bătrâni susţinuţi de familiile tinere din parohie, în sensul să se ajute reciproc”, a mai precizat părintele Bogdan Teleanu.

La reamplasarea şi curăţarea obiectelor din biserică au participat în toate aceste zile numeroşi enoriaşi, precum şi alte persoane din Bucureşti care au dorit să îşi ofere ajutorul.


12 IANUARIE 2012: Au început lucrările de reabilitare a Bisericii Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc
- BASILICA şi cotidianul ZIARUL LUMINA
Un incendiu puternic a izbucnit luni seară la Biserica 'Sfântul Mucenic Pantelimon' şi 'Sfânta Cuvioasă Parascheva' de la Foişorul de Foc din Bucureşti, mistuind în întregime turla principală. Credincioşii s-au mobilizat imediat şi au salvat obiectele de cult, iar acum lucrează intens pentru a curăţi sfântul lăcaş, sperând că duminică vor putea participa din nou la Sfânta Liturghie.

Motivul incendiului nu s-a putut stabili încă, dar se crede că acesta ar fi fost provocat fie de un scurtcircuit, fie din cauza unor focuri de artificii care s-au tras în apropierea bisericii. Deşi stingerea focului a durat aproximativ trei ore, pompierii s-au aflat în curtea lăcaşului, până dimineaţă pentru a supraveghea biserica. Enoriaşii, împreună cu preotul paroh Marian Constantinescu şi cu ceilalţi preoţi slujitori, au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a salva obiectele de valoare din biserică. În cele din urmă, cupola bisericii s-a prăbuşit împreună cu candelabrul.

'Obiectele din biserică nu au fost afectate deoarece între timp ne-am mobilizat şi toate obiectele de cult de valoare au fost salvate cu ajutorul enoriaşilor noştri. Singura care este vizibil afectată este cupola. Ne bucurăm totuşi că nu a fost afectată catapeteasma, care este de o valoare deosebită, mai ales pentru faptul că întreaga cupolă s-a prăbuşit chiar în apropiere de aceasta. Acum avem nevoie de solidaritate pentru că vrem să reparăm cât mai repede biserica. Mulţumim enoriaşilor noştri, care ne-au sărit în ajutor în miez de noapte şi chiar i-au impresionat pe pompieri; aceştia au spus că la nici o biserică la care au mai fost nu au mai văzut aşa o solidaritate. Chiar în acest moment, credincioşii sunt alături de noi; curăţă obiectele de cult, spală şi lucrează intens ca duminică noi să putem să slujim deja în biserică. Mulţumim domnului primar Nicolae Onţanu pentru sprijinul dat şi ing. Ştefan Cliseru, care se ocupă de construcţia unui aşezământ social în apropierea bisericii şi care imediat ne-a sărit în ajutor; a montat deja schelele şi provizoriu va monta un capac din rigips pe care vom pune o imagine a Pantocratorului, astfel încât credincioşii care vor veni duminică să nu sufere atât de mult drama pe care au trăit-o cei care au văzut biserica în flăcări', a declarat părintele Bogdan Teleanu, preot slujitor la Biserica 'Sfântul Mc. Pantelimon' de la Foişorul de Foc, după cum ne informează Ziarul Lumina.

Apel la solidaritate

Cei care vor să ajute la reconstruirea turlei şi a cupolei bisericii Parohiei 'Sfântul Mc. Pantelimon' şi 'Sfânta Cuv. Parascheva' de la Foişorul de Foc pot să facă donaţii direct la biserica situată în str. Iancu Căpitanu nr. 24, sect. 2, Bucureşti, sau în contul parohiei: RO75CECEB20736RON0354536. Alte informaţii despre modul în care se pot sprijini lucrările de reabilitare a bisericii pot fi obţinute apelând numărul de telefon 021.252.76.03


11 IANUARIE 2012: Arhiepiscopia Bucureştilor ajută biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din Bucureşti – Agerpres

Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în şedinţa sa din 10 ianuarie 2012, a hotărât acordarea, în primă fază, a unui ajutor în valoare de 50.000 lei Parohiei Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din Bucureşti.

În seara zilei de 9 ianuarie 2012, s-a produs un incendiu care a provocat distrugerea turlei altarului şi alte grave daune locaşului de cult cu hramul Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, Protoieria II Capitală. În urma incendiului, biserica a devenit improprie desfăşurării cultului.
Ajutorul financiar alocat este destinat reabilitării în regim de urgenţă a interiorului bisericii, în vederea reluării activităţii liturgice. (BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR)

11 IANUARIE 2012: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel donează 50.000 de lei pentru refacerea Bisericii Sf. Pantelimon, afectată de incendiu – Mediafax, Realitatea Tv, Antena 3, România Liberă etc.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel donează 50.000 de lei pentru refacerea Bisericii Sfântul Pantelimon, afectată de incendiul de luni seara, iar mai multe locaşuri de cult din Capitală, autorităţile locale şi enoriaşi au promis sprijin pentru reluarea slujbelor la sfârşitul acestei săptămâni.

"Necazul care s-a abătut asupra bisercii noastre ne-a arăt solidaritatea preoţilor, credincioşilor autorităţilor locale şi a echipei de pompieri. Mai mult, azi am fost informaţi că Arhiepiscopia Bucureştilor ne trimite 50.000 de lei pentru refacerea Bisericii. Mulţumim Preafericirii Sale, multumim tuturor celor care ne-au întins o mână de ajutor", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, preotul paroh Marian Constantinescu.

Potrivit parohului, enoriaşii au muncit continuu luni noaptea adunând bucăţile de turlă care s-a prăbuţit, iar marţi au spălat toate covoarele din interior. De asemenea, autorităţile locale au început deja lucrări pentru realizarea unui acoperiş provizoriu, primarul sectorului 2 fiind încă de luni noaptea prezent la biserică, după ce a aflat de incendiu.

În urma incendiului nu au fost înregistrate victime.

11 IANUARIE 2012. INCENDIU DEVASTATOR. A ars Biserica "Sfântul Pantelimon" din Capitală. Onțanu a dispus refacerea lăcașului – Evenimentul Zilei (Ionuţ Fantaziu, Antoaneta Etves)
Biserica "Sfântul Pantelimon" a fost cuprinsă de flăcări aseară, în jurul orei 20.00, iar turla s-a prăbușit. Pompierii s-au luptat mai multe ore cu focul și au reușit să stingă flăcările aproape de miezul nopții.

Un foc puternic a mistuit Biserica Sf. Pantelimon, care se află în zona Foișorului de Foc. Flăcările au pus la pământ turla lăcașului de cult. Din cauza vântului puternic care a întețit flăcările, pompierii au avut nevoie de șapte autospeciale.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București, Ovidiu Pană, a declarat că pompierilor le-a fost imposibil să decoperteze turla din lemn și să o salveze de flăcări pentru că era căptușită cu tablă, iar intervenția a trebuit să se facă de la distanță.

Din fericire nu au fost victime, însă lăcașul a fost distrus. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe au spus că e „o dramă”, biserica fiind o clădire istorică. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a spus că cei trei preoți ai bisericii și câțiva credincioși au scos în timp util icoanele de valoare, dar și moaștele Sfântului Pantelimon.

Martorii care se aflau în zonă în timpul izbucnirii incendiului spun că acesta ar fi pornit de la o petardă aruncată în curtea bisericii. Pompierii urmează să stabilească exact cum de la ce a început incediul.

Biserica "Sfântul Pantelimon" este una dintre cele mai frumoase biserici din Bucureşti. Catapeteasma, cu pictură veche, şi lemnăria interioară sunt adevărate opere de artă. Acestea nu au fost distruse în timpul cutremurul din 1977, atunci când pereţii s-au fisurat, iar frontonul a trebuit demolat şi zidit din nou.

Din 14 ianuarie se vor ține din nou slujbe. Slujbele religioase de la Biserica Sfântul Pantelimon se vor oficia din nou începând de sâmbătă, 14 ianuarie, a hotărât Primarul Neculai Onţanu care a şi început lucrările de reparaţii marţi dimineaţă. Echipele de muncitori, coordonaţi de Primarul Onţanu, au montat deja schele pentru realizarea lucrărilor de demolare a resturilor de la turla arsă a bisericii şi construirea unei turle noi, schimbarea integrală a acoperişului, precum şi înlocuirea întregii instalaţii electrice a bisericii.

Prezent la faţa locului încă de la primele ore ale zilei de marţi, edilul sectorului 2 a stabilit, împreună cu specialiştii, detaliile lucrărilor de reconstrucţie a lăcaşului, în aşa fel încât enoriaşii din zona Foişorul de Foc să poată veni în continuare, chiar de sâmbătă la slujbele religioase. Impresionat de sprijinul şi grija manifestată de cei peste 50 de locuitori din apropiere, care au fost alături de preotul paroh când pompierii luptau cu flăcările, Primarul Onţanu i-a asigurat că lucrările de refacere a sfântului locaş se vor desfăşura în cel mai scurt timp şi vor fi de calitate.

Din fericire, icoanele şi toate celelalte obiectele de cult au fost salvate, ca urmare a intervenţie prompte a tuturor celor prezenţi la intervenţia de stingere a focului. Pagubele materiale au fost produse doar la construcţie.

11 IANUARIE 2012: De la "Focul cel Mare", la cel de la Sf. Pantelimon – Evenimentul Zilei (Andrei Udişteanu)
Istoria Capitalei e plină de incendii devastatoare, cel de la Biserica Sf. Pantelimon fiind doar ultimul dintre ele. În 1847 a fost înregistrat cel mai mare dezastru provocat de foc.

Era zi de Paşti. 23 martie 1847. Bucureştiul cu mahalele lui construite din lemn, cu acoperişuri cu şindrilă sau trestie, îşi petrecea încă o zi sub domnia lui Gheorghe Bibescu.

În Ţara Românească, cu doar câteva zile înainte, se făcuse istorie. Fuseseră eliberaţi "toţi ţiganii mitropoliei, ai episcopiilor, ai mănăstirilor şi metocurilor, ai bisericilor şi ai oricărui alt aşezământ public“, după cum arată documentele vremii.

Departe, peste întreaga Europă Occidentală şi încă un ocean, se născuseră "nume mari": Alexander Graham Bell şi Thomas Edison, inventatorii americani ale căror idei aveau să schimbe soarta omenirii, veniseră deja pe lume, primul pe 11 februarie, celălalt pe 3 martie.

Iar la Bucureşti, în sfântă zi de Paşti, în casa "culceresei Drăguneasca", feciorul acesteia se ţinea numai de prostii. Băiatul a descărcat o armă în tavan, a aprins fânul din pod. Ce a urmat a intrat în istorie cu numele de "Focul cel Mare", când 20% din oraş a ars săptămâni întregi.

Focul "nu le da vreme". Incendiul de la Biserica Sf. Pantelimon din Capitală este ultimul dintr-un lung şir de astfel de dezastre. "Focul cel Mare" din 23 martie 1847 a fost însă cel mai devastator din istoria oraşului.

A cuprins repede toată partea de est a Capitalei. Poetul Anton Pann, unul dintre cei păgubiţi de incendiu, a descris panica din oraş în versuri: "Căci focul grabnic nu le da vreme/ Nici să-şi îmbrace ai lor copii.../ Mulţi nu putură să fugă îndată/ I’au cuprins focul din patru părţi.../ Fugea la margini, la câmp afară/ Fieşcare’ncotro vedea".

Turcii au aprins oraşul. Bucureştiul avea la momentul "Focului cel Mare" 100.000 de locuitori şi o brigadă de pompieri proaspăt înfiinţată. Au murit cincisprezece oameni în zilele acelea. Şi au ars aproape 2.000 de clădiri.

Pagubele materiale au fost imense, însumând 55 de milioane de lei la acea vreme.Capitala nu era însă străină de incendii până la acea dată. Înainte de "Focul cel Mare", turcii au aprins Bucureştiul deja de două ori. Odată, în timpul detronării domnitorului Mircea Ciobanul.

Apoi, în octombrie 1595, la retragerea lui Sinan Paşa. Biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1562, a fost atunci incendiată. Lista de foc În 1704 a ars Hanul Şerban Vodă, ce se afla pe locul Băncii Naţionale de azi.

Iar în 1739, în urma unui incendiu pornit după arderea gunoiului din curtea mănăstirii Sf.Sava, "au ars mănăstirea (Colţii) toată, cu spitalurile, cu spiţăriia ce era de doftorii pentru săracii den spital şi biserica", după cum descrie un document al Academiei Române. Palatul Regal a ars şi el, în 1926.

Banca Agricolă, Fabrica de Pâine şi Teatrul Naţional, un an mai târziu. Iar în comunism, în aprilie 1978, a ars Magazinul Victoria. În secolul XX, însă, pompierii aveau ceva mai multe soluţii decât apa din Dâmboviţa, cu care erau stinse incendiile înainte de 1900.

Oameni special antrenaţi să stingă focurile îşi riscau viaţa la fiecare astfel de intervenţie. În 2010, la incendiul de la complexul "Dragonul Roşu", a fost înregistrat ultimul caz când şi-a pierdut viaţa un pompier. Ionuţ Ungureanu nu a mai reuşit să iasă din flăcări. A fost avansat în grad post-mortem. Dar tatăl acestuia, îndurerat de pierdere, şi-a luat viaţa anul trecut.

20% din Bucureşti a ars în urma celui mare incendiu înregistrat în Capitală, stârnit, pe 23 martie 1847, de un copil ce se juca cu o armă

TRECUTUL BISERICII ARSE. Cutremure, ocupaţii străine şi incendii. Patimile de la "Sf. Pantelimon". Biserica Sf. Pantelimon din Capitală, care a ars luni noapte, a trecut în cei peste 250 de ani de existenţă printr-o serie de dezastre care i-au modificat forma şi aspectul. Primăria sectorului 2 a decis, ieri, repararea de urgenţă a locaşului. Avaria principală a suferit-o turla, care s-a şi prăbuşit, în flăcări.

Construită din lemn, biserica a fost atestată documentar în testamentul domnitorului Grigore Ghica din iulie 1752. Este menţionată şi în "Bibliografia monumentelor feudale din Bucureşti" a Banului N. Cantacuzino.

În anul 1790, în locul bisericii de lemn a fost construită una din piatră, de către preotul Ivan ot Silvestru. Forma bisericii din 1790 se regăsea pictată pe cutia milei, după cum ne informează un site de internet dedicat aşezământului.

Printre cutremure. Seismul din 1838 a avariat grav biserica. A fost prima oară când natura a pus la încercare aşezământul. Astfel, în anul 1866 s-a hotărât construirea lui în forma de astăzi. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pusă în data de 22 mai 1872.

Între anii 1839-1895, după cum e menţionat în istoricul bisericii, în jurul acesteia existau chilii care se închiriau sau erau locuite de cei care lăsau preoţilor, după moarte, bunurile lor. Aici a existat şi un cimitir de la care s–au mai păstrat numai două cruci de piatră, tăvălugul urbanistic al anilor acoperind urmele mormintelor.

Pe lângă biserică a existat şi o şcoală de învăţătură pentru copiii mahalalei, condusă la anul 1863 de cântăreţul Radu Simionescu, ajutat de paraclisierul Enache Teodorescu, care, ajungând şi el cântăreţ, conduce şcoala mai departe, până către anul 1900.

Între 1921–1926, la biserică se fac mai multe reparaţii şi îmbunătăţiri. Se instalează inclusiv lumina electrică. A urmat al doilea cutremur important care a pus la încercare trăinicia clădirii. În 9–10 noiembrie 1940, acesta a avariat grav biserica.

Astfel, în 1942, clădirea a fost "legată cu fier", se arată în istoricul locului. Au fost făcute "străni noi", s–a introdus un clopot nou (1943) în locul celui vechi, luat de armata germană în timpul ocupaţiei din timpul Primului Război Mondial.

Cutremurul din martie 1977, care avea să traumatizeze Capitala şi să ducă la modificarea arhitecturii în stil realist-socialist, nu a iertat "Sf. Pantelimon". În urma lui, s-au fisurat pereţii şi a fost nevoie să se zidească un nou fronton.

11 IANUARIE 2012: Arhiepiscopia Bucureştilor ajută biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din Bucureşti - BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR
Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în şedinţa sa din 10 ianuarie 2012, a hotărât acordarea, în primă fază, a unui ajutor în valoare de 50.000 lei Parohiei Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din Bucureşti.

În seara zilei de 9 ianuarie 2012, s-a produs un incendiu care a provocat distrugerea turlei altarului şi alte grave daune locaşului de cult cu hramul Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, Protoieria II Capitală. În urma incendiului, biserica a devenit improprie desfăşurării cultului.

Ajutorul financiar alocat este destinat reabilitării în regim de urgenţă a interiorului bisericii, în vederea reluării activităţii liturgice.

10 IANUARIE 2012: Biserica Sfântul Pantelimon, mistuită de flăcări. Turla s-a prăbuşit – RTV

Incendiul izbucnit, luni seară, la Biserica Sfântul Pantelimon din Capitală a fost stins la 23.25, după aproximativ trei ore de intervenţii, a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Ovidiu Pană.

Un incendiu puternic s-a produs luni seară în Capitală. Turla bisericii Sfântul Pantelimon a luat foc, iar flăcările s-au extins şi au distrus complet interiorul aşezământului de cult. Biserica este situată în apropiere de Calea Moşilor, în zona Foişorului de Foc. În urma incendiului puternic şi turla lăcaşului de cult a fost mistuită de flăcări şi s-a prăbuşit.

Pompierii au acţionat cu şapte autospeciale, dar vântul care a înteţit flăcările le-a îngreunat intervenţia. În zonă a sosit şi un echipaj SMURD, dar din fericire în urma incendiului nu au fost înregistrate victime.

Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Ovidiu Pană, a spus că turla era din lemn căptuşit cu tablă, ceea ce a făcut dificilă decopertarea. Gravitatea situaţiei i-a determinat pe pompieri să acţioneze de la o distanţă sigură."Nu avem încă informaţii de la ce a izbucnit incendiul. Intervenţia a fost dificilă pentru că incendiul se manifesta în exteriorul turlei. Nu a existat riscul ca focul să se extindă la imobilele din jur. Vieţile pompierilor au fost puse în pericol. Exista riscul ca anumite bucăţi din turlă să cadă peste ei", a declarat Ovidiu Pană, purtător de cuvânt al ISU Bucureşti.

O radiografie a situaţiei a fost făcută la România Tv şi de primarul sectorului 2, Neculai Onţanu: "Biserica va fi refăcută, nu demolată. Interiorul a fost distrus complet".

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a declarat la România TV: "Este o dramă. Biserica este un obiect istoric, una dintre cele mai reprezentative de pe raza sectorului 2. Din fericire, cei trei preoţi şi câţiva credincioşi au scos în timp util din biserică icoane de valoare şi sfintele moaşte ale Sfântului Pantelimon".

Incendiul a fost semnalat în jurul orei 20.00. Potrivit primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, focul a izbucnit de la artificii aruncate în zonă.

Biserica Sf. Pantelimon este una dintre cele mai frumoase şi vechi din Capitală. Lăcaşul de cult este construit din lemn şi a fost atestat documentar în testamentul domnitorului Grigore Ghica, din iulie 1752. Cutremurul din 1838 a avariat grav biserica, iar în anul 1866 s-a luat iniţiativa construirii bisericii, în forma pe care o vedem astăzi. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pusă în data de 22 mai 1872.

10 IANUARIE 2012: Biserica Sf. Pantelimon din Bucureşti a ars la 50 de metri de Muzeul Pompierilor – Adevărul (Mălin Bot, Florin Stoican, Ovidiu Marincea )
Un incendiu a izbucnit, luni seară, la biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti. Pompierii se luptă de aproape trei ore să stingă flăcările. Din blocul de vizavi de lăcaşul sfânt, 10 femei "înarmate" cu mături şi făraşe au intrat în biserică pentru a începe curăţenia de după incendiu, deşi se mai văd scântei care sar din turla prăbuşită.

Prezent la faţa locului, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, a declarat exclusiv pentru reporterii ADEVĂRUL: "Acum câteva ore s-a produs un incendiu aici la biserica Sf. Pantelimon. Urmează ca pompierii să determine cauza exactă. E posibil să fie vorba despre un scurtcircuit, deşi se avansează şi alte cauze. Din păcate pagubele sunt foarte mari, turla bisericii s-a prăbuşit şi a antrenat după ea mai multe stricăciuni şi e greu să refaci într-un timp foarte scurt ceea ce s-a stricat.

Din fericire, biserica este asigurată. Se va lua legătura cu asiguratorul în această seară care va suporta integral cheltuielile pentru reamenajarea ei ca atare. Mâine dimineaţă sunt necesare câteva lucrări de punere în siguranţă a clădirii. Aici va trebui să se slujească. Preoţii vor vedea cum.

Am vorbit cu preotul paroh care e încă în stare de şoc. El a spus că ar fi posibil de la nişte artificii care au luat foc. În turlă nu sunt instalaţii electrice, iar incendiul acolo s-a produs. Vom vedea pompierii ce concluzii vor trage până la urmă".

"Noi am fost anunţaţi la ora 20.14. S-a intervenit cu şase autospeciale cu apă şi spumă, de descarcerare şi echipaj de prim-ajutor. Până în momentul de faţă, nu există nici o victimă în urma incendiului, pagubele fiind turla şi lucrurile peste care aceasta a căzut înăuntru. O comisie se va întâlni mâine şi va ancheta cauza producerii incendiului. Am întâmpinat dificultăţi din cauza străduţelor foarte înguste, dar şi pentru că focul a fost la partea superioară a turlei şi a trebuit să lucrăm de pe scări", a declarat pentru ADEVĂRUL Ovidiu Pană, şef relaţii publice la ISU Bucureşti.

Primarul sectorului 2, Neculai Onţanu a venit la Biserica Sf. Pantelimon. El a stat de vorbă cu preoţii şi pompierii. Incendiul nu a fost stins încă, dar totul este sub control. Pompierii şi vecinii adunaţi la faţa loculuiscot obiecte şi bucăţi de lemn ud din biserică.

Preoţii au reuşit să scoată icoanele din Biserică. Focul a izbucnit in jurul orei 20, în turla bisericii şi apoi s-a extins. Pompierii cred că este vorba despre un scurtcircuit. Pompierii au dus o adevărată luptă să salveze turla şi catapeteasma. Turla a fost construită din lemn şi acoperită cu tablă, iar pompierii au fost nevoiţi să dea tabla jos pentru a putea stinge focul.

Biserica Sf. Pantelimon este una dintre bisericile vechi din Bucureşti, fiind ridicată în secolul al XVIII-lea. Aceasta se află în apropierea Pieţei Foişorul de Foc, între Bulevardul Ferdinand şi Calea Moşilor, având ca hramuri Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi Sf. Cuvioasă Parascheva. Construită pe locul unei vechi biserici de lemn, prima datând din 1752, cea de a doua din 1790, actuala formă a bisericii Sf. Pantelimon a fost finalizată, conform pisaniei, la 11 aprilie 1876. În anul 2008, cu ajutorul credincioşilor, biserica a fost împodobită cu diverse obiecte de cult, candele, iconostase, strane, potrivit Wikipedia.

Din anul 2008, Biserica adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon.

10 IANUARIE 2012: INCENDIU la Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti. O parte din turlă s-a prăbuşit – Mediafax
Un incendiu puternic a izbucnit, luni seară, la Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti. Incendiul a fost stins după trei ore.

În urma incendiului s-a prăbuşit o parte considerabilă din turla bisericii, căzând şi candelabrul. Totodată, focul, dar şi apa cu care s-a intervenit pentru stingerea flăcărilor, au distrus şi picturile, a spus Pană.

Gravitatea situaţiei i-a determinat pe pompieri să acţioneze de la o distanţă sigură. ISU Bucureşti a acţionat pentru stingerea incendiului cu şase autospeciale cu apă şi spumă, două autoscări mecanice, două echipaje de descarcerare şi unul de prim ajutor.

În urma incendiului nu au fost înregistrate victime. Incendiul a fost anunţat la 20.12. Preoţii şi enoriaşii au reuşit să scoată icoanele din biserică.

10 IANUARIE 2012: Incendiu DEVASTATOR la biserica Sf. Pantelimon din Bucureşti. Turla s-a prăbuşit – Realitatea Tv
Un incendiu a izbucnit luni seară la biserica Sfântul Pantelimon din Capitală. Turla bisericii s-a prăbuşit la două ore după izbucnirea incendiului. După o intervenţie de aproximativ trei ore şi jumătate, pompierii au reuşit să stingă flăcările.

Pompierii s-au deplasat pentru stingerea focului, care a izbucnit în jurul orei 20 în turla bisericii, dar apoi s-a extins. ISU Bucureşti a anunţat că pericolul ca focul să se extindă la casele din jur, aflate la peste 30 de metri de biserică, este foarte mic.

La două ore după venirea pompierilor, care au intervenit cu şase autospeciale cu apă şi spumă, o parte din turla bisericii s-a prăbuşit. Focul a fost foarte greu de stins deoarece flăcările erau la mare înălţime (în turlă), iar turla era construită din lemn şi acoperită cu tablă.

"Este foarte dificil deoarece se intervine în partea superioară a bisericii, la turlă", a spus Ovidiu Pană, de la ISU Bucureşti. Nu au existat victime, deorece în biserică nu se afla nimeni la momentul izbucnirii incendiului. Pagubele materiale sunt însă însemnate. Se pare că incendiul a fost provocat de un scurt-circuiat, dar o anchetă va stabili exact cauza.

"Sfântul Pantelimon" este una dintre cele mai frumoase biserici din Bucureşti. Catapeteasma, cu pictura ei veche, şi lemnăria interioară sunt adevărate opere de artă. Acestea nu au fost distruse în timpul cutremurul din 1977, atunci când pereţii s-au fisurat, iar frontonul a trebuit demolat şi zidit din nou. Structura bisericii şi unele decoraţiuni datează tocmai din secolele XVIII-XIX. Biserica adăposteşte şi moaştele Sfântului Pantelimon. După ce a văzut că turla este cuprinsă de flăcări, preotul a intrat şi a reuşit să recupereze câteva icoane de mare valoare.

Biserica "Sfântul Pantelimon" se află în apropierea Pieţei Foişorul de Foc, între Bulevardul Ferdinand şi Calea Moşilor.

10 IANUARIE 2012: Biserica Sf. Pantelimon, cuprinsă de un incendiu violent. Turla s-a prăbuşit – Jurnalul Naţional (Alexandru Radescu)
ISU Bucureşti a acţionat pentru stingerea incendiului cu şase autospeciale cu apă şi spumă, două autoscări mecanice, două echipaje de descarcerare şi unul de prim ajutor.

Incendiul de la Biserica Sf.Pantelimon din Bucureşti (zona Foişor) a fost anunţat la ISU la 20.12, intervenţia echipajelor de pompieri fiind una dificilă. Focul a fost stins după trei ore, neînregistrându-se victime. În urma incendiului s-a prăbuşit turla bisericii, căzând şi candelabrul. Totodată, focul, dar şi apa cu care s-a intervenit pentru stingerea flăcărilor, au distrus şi picturile, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Ovidiu Pană, citat de Mediafax. Potrivit lui Pană, turla din lemn căptuşit cu tablă a făcut dificilă decopertarea. ISU Bucureşti a acţionat pentru stingerea incendiului cu şase autospeciale cu apă şi spumă, două autoscări mecanice, două echipaje de descarcerare şi unul de prim ajutor.

Din fericire, o parte din icoanele din biserică au fost salvate de preoţi şi enoriaşi, aceştia reuşind să le scoată la timp din lăcaşul de cult.

Având în vedere că biserica era închisă la ora declanşării incendiului, se bănuieşte că focul a pornit de la un scurtcircuit. Preotul bisericii a declarat că în turlă nu există cabluri electrice sau alte surse de curent electric. Pe de altă parte, unii martori citaţi de postul Realitatea au declarat că focul ar fi izbucnit de la nişte artificii aruncate de persoane din zonă.

Istoric. Biserica veche, construită din lemn a fost atestată documentar în testamentul domnitorului Grigore Ghica din iulie 1752. În anul 1790, în locul bisericii de lemn - după cum se menţionează într-o pisanie săpată în piatră cu litere chirilice – a fost construită una din zid de către preotul Ivan ot Silvestru (sfantulpantelimon.blogspot.com). Cutremurul din 1838 a avariat grav biserica, drept urmare, în anul 1866, s-a luat iniţiativa construirii bisericii în forma pe care o vedem astăzi. Biserica adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Între anii 1839-1895, în jurul bisericii, existau chilii care se închiriau sau erau locuite de cei care lăsau bisericii, după moarte, bunurile lor. În preajma bisericii, a existat cândva, un cimitir de la care s–au mai păstrat numai două cruci de piatră. Pe lângă biserică a existat şi o şcoală de învăţătură pentru copiii mahalalei. Cutremurul din martie 1977 a produs bisericii avarii semnificative: fisurarea pereţilor şi dizlocarea frontonului care a trebuit demolat şi zidit din nou. Catapeteasma, cu pictura ei veche, precum şi lemnăria interioară, n-au suferit nici o stricăciune la cutremur. Lucrările de consolidare au fost finalizate în anul 1979, menţinându-se aspectul exterior şi interior.


10 IANUARIE 2012: Devastating fire at St. Pantelimon Church in Bucharest. Bell tower collapses
A fire broke out at St. Pantelimon Church in the capital on Monday evening. The church’s bell tower collapsed two hours after the fire broke out. After an intervention of almost three hours and a half, firefighters managed to put the fire out.

A considerable part of the bell tower collapsed in the blaze. Furthermore, both the fire and the water used by firefighters to put it out destroyed the paintings.

The Bucharest Emergency Situations Inspectorate intervened with six fire trucks, two extrication teams, a first aid team. There were no victims in the fire.

The house of priest Bogdan Teleanu, from the Romanian Patriarchy, is located in the courtyard of the church. The priest said there were no electrical wires or other sources of electricity in the bell tower.

St. Pantelimon is one of the most beautiful churches in the capital, with part of its structure and decorations dating back to the 18th-19th century. The church also hosts the relics of St. Pantelimon. It is located near the Foisorul de Foc Square, between Ferdinand Blvd and Calea Mosilor.

9 IANUARIE 2012: Incendiu la Biserica
Sfântul Pantelimon din Capitală - BASILICA şi cotidianul ZIARUL LUMINA
Un incendiu a izbucnit aseară la biserica Sfântul Pantelimon din Capitală. Turla bisericii s-a prăbuşit la două ore după izbucnirea incendiului. După o intervenție de aproximativ trei ore şi jumătate, pompierii au reuşit să stingă flăcările.

Din biserică au fost recuperate Icoane foarte vechi precum şi Sfintele Vase după cum a precizat pentru Radio TRINITAS părintele Bogdan Teleanu, preot slujitor la această biserică.

'Cu ajutorul enoriaşilor am scos icoanele care erau valoroase, Sfânta Evanghelie şi tot ce era pe Sfânta Masă; am reuşit să scoatem chiar şi icoane din catapeteasmă. Slavă Domnului că şi catapeteasma nu pare a fi fost afectată, doar atât că scoţând icoanele, de teama incendiului, sunt mici daune la catapeteasmă care este extrem de valoroasă. În schimb turla mare a bisericii, care era din lemn capitonat cu tablă, s-a prăbuşit pentru că lemnul a ars mocnit şi în cele din urmă nu a mai putut fi salvată”, a mărturisit părintele Bogdan Teleanu slujitor la biserica Sfântul Pantelimon din Capitală

Piatra de temelie a actualei biserici a fost pusă în data de 22 mai 1872, lucrările de construcţie fiind executate după planurile arhitectului Nae Cucu. Biserica a fost picatată de G. Stoenescu, un elev al lui Gh. Tătărescu. Atât tâmpla – lucrată de sculptorul Petre Babic –, cât şi amvoul, jilţurile datează din anul 1873. Poleitul tâmplei şi amvonului a fost executat în anul 1875 de Franz Ferdinandy. Construcţia bisericii a fost finalizată în data de 11 aprilie 1876.

Niciun comentariu: